Din inima României, de la Blaj, emoţia întâlnirii cu Papa Francisc a fost transmisă de jurnalistele TVR Dite Dinesz şi Cristina Andrei. Alături de ele s-au aflat echipele tehnice ale TVR care au reuşit să rezolve totdeauna şi la timp orice neajuns.

De pe Câmpia Libertăţii din Blaj a relatat jurnalista Dite Dinesz. „Cu o zi înainte de transmisie, când îmi făceam prospecţia pentru a doua zi, impresionată de Câmpia Libertăţii, de amploarea evenimentului, mă temeam că va fi greu să transmit emoţia, pe care deja o simţeam cum se apropie. Cel mai mult îmi doream să reuşesc să aduc pe ecran emoţia şi bucuria acelui moment. Şi noi, jurnaliştii, avem zile şi zile. Când avem puterea să ne deschidem, dar şi zile când poate nu reuşim să fim cea mai sensibilă cale de comunicare. De prea mult mă temeam”, mărturiseşte Dite.

„Să nu ne mai uităm la cel de lângă noi ca la altcineva”

Şi a venit ziua cea mare. „Eram pregătită de live a doua zi, în spatele meu Câmpia Libertăţii plină de oameni pregătiţi să trăiască o zi pentru sufletul lor, pentru cerul de deasupra şi atunci am înţeles că e unic, şi uşor, şi miraculos să te uiţi în ochii a peste 50.000 de oameni şi să vorbeşti cu ei. Să le vezi mâinile împreunate, bucuria, pacea dintre ei, copii şi părinţii unul lângă altul. Le mulţumesc că mi-au dat şi mie starea lor de fericire, ca să o duc mai departe pe ecran, mi-au dat cuvinte şi priviri pe care nu le voi uita niciodată”, mai spune Dite.

Fiecare a venit cu el, cu grijile lui, ca să se întâlnească cu Sfântul Părinte. „Dar pe Câmpia Libertăţii din Blaj nu mai erau peste 50.000 de oameni, fiecare pentru el. Între ei nu mai era loc de egoism, de grijă doar pentru el, s-au unit toţi prin bucuria aşteptării. Aşa că eram în live şi aveam pe Câmpia Libertăţii  un singur om cu mii de chipuri, acel om fericit şi împăcat care ar trebui să fim în fiecare zi a vieţii noastre.

Mi-a venit în minte atunci ce spunea Sfântul Părinte în cartea pe care o citeam: să ne deschidem ca să putem primi mai mult! Să nu ne mai uităm la cel de lângă noi ca la altcineva. Căci  omul  de lângă mine sunt tot eu, şi el tot Dumnezeu... Aşa am trăit eu Piaţa Libertăţii din Blaj. Cu ei, pelerinii, aşteptând venirea Sfântului Părinte.

Special a fost şi momentul din cartierul Barbu Lăutaru. Era atâta bucurie în casele romilor, am simţit-o cu o zi înainte, căutând oameni pe străzile lor. Cum e să fii rom şi Papa să oprească în faţa casei tale? Să meargă cu tine împreună, în aceeaşi biserică, Papa Francisc. Cu lacrimi în ochi mi-a spus un locuitor din Barbu Lăutaru că viaţa lor e alta de acum. Şi de fericire m-a primit în casa lui să văd bine venirea Sfântului Părinte, chiar în faţa casei lui”, povesteşte Dite cu emoţie.

„Ştiţi ce importantă e grija celuilalt când mai ai doar câteva secunde până la live?”

În acea zi de iunie, România întreagă a fost la Blaj. „Blajul e cea mai mare surpriză! Un oraş cochet, cu flori multe, cu străzi luminoase şi oameni bucuroşi. Au muncit atât de mult cei 20.000 de locuitori din Blaj, ca să uimească. Ca să ne bucure. Şi au reuşit. Organizarea impecabilă.

Şi colegii mei de la Bucureşti, pe care nu i-aţi văzut, cu care lucrez rar, din păcate, dar e ca şi cum am lucra în fiecare zi şi deja suntem o echipă. Ne înţelegeam din priviri şi îmi spuneau lucruri pe care doar cei apropiaţi şi le spun. Că a fost bine, că vântul a stricat freza, că soarele nu mă lasă să privesc în cameră... Ştiţi ce importantă e grija celuilalt când mai ai doar câteva secunde până la live? Mulţumesc Vali Motorga, Bogdan Enea, Silviu Gherasim, ce fain am alergat noi cu echipamentul prin mulţime şi am reuşit! Mulţumesc tuturor,din Blaj şi Bucureşti, cei care nu v-aţi văzut, dar care m-aţi ajutat enorm, fiindcă ştiam că vă e drag ce faceţi! Să mergem împreună, în fiecare zi. Să fim un singur om cu mai multe chipuri, acel om care a fost pe Câmpia Libertăţii de la Blaj”, este mesajul lui Dite.

Martori ai unui eveniment sacru

Din inima României, din Câmpia Libertăţii de la Blaj, ne-a transmis corespondenţe şi Cristina Andrei, jurnalist senior al emisiunii Universul Credinţei.

„A fost un privilegiu pentru mine să fiu într-un loc sacru pentru istoria românilor transilvăneni aflaţi în permanentă luptă pentru afirmarea identităţii naţionale. La ora 7.00 când, după peripeţii de tot felul cu SPP-ul, am reuşit să intru cu tot cu invitatul meu în zona platformelor amenajate pentru presă, am văzut prin ceaţa şi moina care o învăluiau într-o lumină cenuşie şi lăptoasă Câmpia Libertăţii aproape plină. A fost emoţionant. Şepcuţe galbene, umbrele şi pelerine de ploaie colorate înveseleau griul dimineţii incredibil. Şi oamenii continuau să vină, aducând cu ei energie şi bucurie. Ore întregi au aşteptat începutul Liturghiei, îngânând pricesne, rugându-se, ajutându-se unii pe alţii, jucându-se cu copiii aduşi să fie martori, chiar şi fără să înţeleagă acum, ai unui eveniment sacru. Oamenii sunt cei care m-au impresionat şi faptul că, în ora aceea în care am avut două transmisii, Câmpia s-a umplut ca în legendara adunare din 15 mai 1848 şi am înţeles teama autorităţilor de atunci”, declară Cristina Andrei.

Film realizat de TVR oferit delegaţiei Sanctităţii Sale

Ce nu s-a văzut la televizor? „Nu s-au văzut negocierile cu forţele de ordine pentru a putea aduce invitaţii la cadru. Nu s-au văzut eforturile şi tensiunea incredibile ale oamenilor de pe teren – cameramani, şefi de producţie, asistenţi de imagine, sunetişti, specialiştii care asigură transmisiunile directe, care au fost extraordinari sau tehnicieni, reuşind să rezolve totdeauna şi la timp orice neînţelegere sau orice neajuns. Nu s-a văzut oboseala lor, stresul şi lupta cu minutele. Nu s-a văzut la televizor nici bucuria lor, pentru că erau ocupaţi să înfăţişeze telespectatorilor, cu profesionalism, fericirea participanţilor la acest eveniment istoric.

Şi nu s-a văzut faptul că gazdele, Biserica Română Unită cu Roma, au oferit delegaţiei care-l însoţea pe Sanctitatea Sa, Papa Francisc, episcopilor care au participat la eveniment şi reprezentaţilor presei,  între alte daruri, şi un DVD cu un film realizat de TVR în toamna trecută, când Blajul împlinea 280 de ani de la întemeiere şi era declarat , film intitulat , pe care am onoarea să îl semnez alături de colegul meu, Adrian Bodonea-Florea”, povesteşte Cristina Andrei.

Invitaţie la o viaţă în care să alegem conştient Calea iubirii aproapelui

Mesajul acestei vizite, în opinia jurnalistei TVR, a fost desprins chiar din omilia la pericopa evanghelică citită în „Duminica Orbului din naștere”, rostită de Sfântul Părinte Papa Francisc chiar acolo, la Blaj: există două situaţii – a celora care își poartă suferințele de orice fel, dobândite fără vina lor, în cazul nostru, orbirea,  în raport cu aceia orbiți de ideologiile agresive pe care le îmbrățișează fără discernământ. Mesajul acestei vizite a fost invitaţia la o viaţă în care să alegem conştient Calea iubirii aproapelui. Iar aproapele înseamnă şi cel defavorizat, şi cel străin, şi cel de o altă confesiune, şi cel bolnav. Pentru că, în Grădina Maicii Domnului e loc pentru toată lumea şi, într-un sens, lumea întreagă a încăput pentru trei zile în România”, spune Cristina Andrei.

credit foto: Dite Dinesz, Cristina Andrei