Ionuț Cărpătorea a mers în câteva dintre orașele care îndeplinesc acest statut doar pe hârtie și v-a arătat, miercuri, de la 21.15, pe TVR1, care sunt plusurile și minusurile noii orânduieli sociale.
Ediţia este disponibilă online pe TVR+
Mai bine de jumătate dintre orașele României au sub zece mii de locuitori, limita minimă impusă de lege pentru ca o localitate să poată deveni oraș. După 1989 s-au transformat în orașe 61 de comune, cele mai multe în 2004. Acum, după ani de zile în care dezvoltarea s-a lăsat așteptată, dar impozitele au crescut, tot mai mulți locuitori ai acestor orașe vor ca localitățile lor să redevină comune.
În trei orașe s-au organizat referendumuri pentru revenirea la statutul de comună. Aproape toți cei prezenți la vot au optat pentru vechiul statut, dar niciunul dintre referendumuri nu a fost validat din cauza prezenței la vot (sub 50%).
Din cele 217 localități cu rang de oraș din România, 134 au sub zece mii de locuitori. Adică șase din zece orașe nu îndeplinesc o condiție minimă prevăzută de lege pentru a deveni localități urbane, aceea a populației minime. Mai mult, în 71 de orașe baia în locuință este încă un lux, această facilitate fiind prezentă în mai puțin de 55 la sută din gospodăriile acestor localități.
Urbanizarea pe hârtie din anul 2004 nu a reușit să rezolve nici măcar în statistici problema, România este și astăzi țara cu cea mai scăzută populație urbană din Europa.
***
Emisiunea poate fi urmărită în live streaming pe TVR+, pe tabletă sau mobil.