Ororile comunismului, dezvăluite în documentarul „Arheologia crimei”. Primul episod,  Morţii din închisori , urmăreşte cercetările dedicate victimelor lagărului de la Periprava şi din închisorile de la Sighet şi Aiud. De văzut duminica, din 16 iulie, ora 16.00.

În cele şase episoade, pornind de la cercetările efectuate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, echipa TVR rememorează evenimente ce au marcat, în perioada 1945 – 1989, destinul României în general şi al multora dintre cetăţenii ei în particular. Astfel, cercetarea arheologică, şantierul propriu–zis este punctul de plecare în relatarea unor fapte, evenimente, destine.

Primul episod, Morţii din închisori, urmăreşte cercetările dedicate victimelor lagărului de la Periprava şi din închisorile de la Sighet şi Aiud.

Periprava, un adevărat lagăr de exterminare, ascunde destinele cutremurătoare a sute de morminte fără nume şi a mii de deţinuţi politici. După mai bine de 50 de ani, suferinţele lor s-au făcut auzite şi, pe 29 martie 2017, fostul comandant al lagărului, Ion Ficior a fost condamnat la 20 de ani de închisoare şi datorită dovezilor descoperite în cimitirul din Periprava.

Închisoarea de la Sighet rămâne în istoria României ca locul de exterminare a elitelor intelectuale, politice şi religioase, considerate un pericol de regimul comunist. Locul unde, au fost încarceraţi elevi, studenţi şi ţărani din rezistenţa Maramureş, pentru ca, în 5-6 mai 1950, aici să fie aduşi peste o sută de foşti demnitari - miniştri, politicieni, academicieni, economişti, ofiţeri, istorici, jurnalişti, iar în octombrie-noiembrie 1950, 45-50 de episcopi şi preoţi greco-catolici şi romano-catolici. În Cimitirul Săracilor, situat la 2 km de oraş, în anii 50, au fost aruncate în gropi anonime trupurile câtorva zeci dintre deţinuţii politici morţi în închisoarea Sighet, printre care şi Iuliu Maniu şi Gheorghe Brătianu. Nu se ştie cu certitudine câţi din cei 54 de morţi  la Sighet au fost îngropaţi aici şi câţi în alte locuri, întrucât numele celor decedaţi nu erau înregistrate în acte, nici marcate pe mormânt. În perioada 1950-1955 nu s-au întocmit acte de deces, iar familiile celor morţi nu au fost înştiinţate, actele fiind întocmite, cu câteva excepţii, abia în anul 1957.

Penitenciarul de la Aiud a fost unul dintre cele mai dure din sistemul represiv din România. Aici au ajuns cei consideraţi de regimul comunist ca fiind cei mai periculoşi dintre deţinuţii politici. Conform ordinului nr. 17.249 al Direcţiei Generale a Penitenciarelor, la Aiud urmau să fie încarceraţi: criminalii de război şi cei de profesiune intelectuali (ordinul preciza următoarele categorii: avocaţi, arhitecţi, comercianţi, farmacişti, medici, ingineri, învăţători, profesori, preoţi, scriitori, subofiţeri, ziarişti), precum şi cei care fuseseră bancheri, chiaburi, moşieri, industriaşi, patroni. Dintre aceştia, mulţi şi-au găsit sfârşitul aici, în urma bătăilor primite sau a bolilor, unii fiind îngropaţi pe ascuns în locul numit Râpa Robilor. Conform cercetărilor în registrul special al morţilor de la penitenciar şi al registrelor de stare civilă de la Primăria Aiud, numărul morţilor ajunge la un minim de 782, în perioada 1945-1989.

Concluziile în urma cercetărilor arheologice, coroborate cu mărturii şi documente, le puteţi afla urmărind episodul Morţii din închisori, duminică, 16 iulie, ora 16.00, la TVR 1. Online, documentarul poate fi vizionat pe TVR+.

Narator: Constantin Lupescu

Redactor Mariana Ioniță. Montaj Constantin Marciuc

Imagine Dinu Mărgărint

Realizator Roxana Chiriță

Producător Alexandru Munteanu

Coproducție TVR și IICCMER