loader
Foto

Monstera, o plantă populară pentru interioare

Denumită și brânză elvețiană sau filodendron cu frunze despicate, această plantă este iubită pentru frunzele sale lucioase, în formă de inimă, care dezvoltă găuri sau „ferestre” atunci când se maturizează.

 

Monstera este ușor de cultivat și de găsit la orice pepinieră sau magazin de plante mari. Prosperă în lumină puternică și sol bine drenat și beneficiază de fertilizare regulată. Pentru a ne asigura că monstera înflorește, trebuie crescută în anumite condiții.

Potrivit, marthastewart.com, Monstera preferă lumina soarelui indirectă pentru a se dezvolta cu mai multe ferestre – găuri. În lumină scăzută, plantele vor rămâne mai mici, iar frunzele vor rămâne întregi. Lumina escesivă poate arde frunzele.

Monstera ar trebui să fie plantată în ghivece cu sol format din soarță și turbă. Poate fi crescută și în apă, fără sol.

Se dezvoltă bine atunci când are acces ușor la umiditate. Multe soiuri sunt originare din regiunile în care plouă zilnic sau de câteva ori pe săptămână. Potrivit lui Justin Hancock, horticultor, trebuie udată monstera atunci când 25 - 30% din amestecul de ghiveci este uscat la atingere,.

Monstera crește cel mai bine la temperaturi mai calde, care variază de la 18 la 29 de grade.

Fertilizarea regulată, de câteva ori, pe parcursul sezonului de vegetație, este importantă pentru a spori creșterea frunzelor.

Tunderea monstera poate fi făcută pentru a controla dimensiunea și a determina creșterea. Tăierea se face acolo unde o frunză se întâlnește cu tulpina. Evitați îndepărtarea a mai mult de 25 până la 33% din masa totală a frunzelor simultan!

Plantele monstera sunt una dintre plantele care pot fi cu ușurință reînrădăcinate, replantate. Pentru aceasta, trebuie tăiată o tulpină care are trei până la cinci frunze chiar deasupra nodului dinspre rădăcină. Apoi se umple un ghiveci cu ameste de scoarță și turbă și se plantează butașul. Amestecul de ghiveci se păstrează umed. Replantarea se poate face si direct în bol cu apă, fără sol. Dacă rădăcina crește foarte mult, atunci planta are nevoie de un ghiveci mai încăpător.

Există câțiva dăunători care afectează monstera. Acarienii, păianjenii de plante, ahnidele mici se hrănesc cu frunzele plantei și sunt cei mai des întâlniți dăunători. Sunt identificați prin țesătura pe care o produc. Dăunători ca aceștia pot fi tratați cu substanțe pe bază de ulei horticol sau săpun insecticid. Plantele Monstera sunt în general rezistente la boli.

Pentru a evita problemele fungice, planta nu trebuie udată în exces. Dacă frunzele se îngălbenesc și se înmoaie, este semn de udare excesivă. Când apare o asemenea situație, trebuie lăsat solul să se usuce complet, apoi se va relua udare ponderată.

***

Sursă: marthastewart.com

Credit foto: Shutterstock - talyfo

17:00 Breaking fake news

* Moderator Marian Voicu

Povestea săptămânii, cu Marian Voicu

Cine vrea Unirea în Republica Moldova?

Pentru prima dată, există o majoritate care ar vota unirea Republicii Moldova cu România, conform unui sondaj recent, primul care include și diaspora basarabeană. Schimbarea vine după victoria proeuropenilor în alegerile prezidențiale și parlamentare.

Invitați: Victoria Stoiciu, senatoare PSD

Revista presei fake, cu Horia Grușcă

Un accident aviatic reaprinde teoriile conspirației despre 11 Septembrie 2001

Coliziunea tragică a unui avion comercial cu o maşină de pompieri pe pista aeroportului La Guardia a reaprins imaginaţia adepţilor teoriilor conspiraţiei care neagă că Turnurile Gemene din New York s-ar fi prăbuşit în septembrie 2001 ca urmare a unui atac terorist. Între timp, imagini modificate cu ajutorul Inteligenţei Artificiale atribuite războiului din Iran au reuşit să păcălească agenţii de ştiri experimentate, ajungând să fie publicate în presa internaţională.

Conspirația săptămânii, cu Tatiana Țarfulea

Meta și Google, vinovate pentru dependența de rețelele sociale

Verdicte istorice în SUA: două jurii americane au stabilit că Meta și Google sunt vinovate pentru efectele platformelor de socializare asupra sănătății mintale a copiilor și tinerilor. Urmează alte mii de procese.

Istoria și istoriile sale, cu Gabriela Avram

Întrebările din spatele asasinării lui Aldo Moro

În Italia, perioada de la sfârșitul anilor ‘60 și începutul anilor ‘80 a fost marcată de violențe politice și denumită Anii de Plumb. Atunci a avut loc răpirea și asasinarea lui Aldo Moro, liderul creștin democrat.

Spărgătorii de fake news, cu Horia Sârghi și Mihai Geamănu

Victorii fără număr-Trump, războiul și postările

Zaiafet și Geminschi cercetează contextul geopolitic actual, marcat de divergențe informaționale majore, care lovesc în piețele financiare și de petrol din întreaga lume.

Producător Marian Voicu

Sezon nou

18:00 Teleenciclopedia

* IVAN AIVAZOVSKI-PICTORUL MĂRII (ep.1)

În anul 1850, când isprăvea Al nouălea val, pictura considerată de admiratori „cea mai frumoasă din Rusia”, Ivan Konstantinovici Aivazovski era deja un artist cu un palmares impresionant. Ca student al Academiei Imperiale de Arte din Sankt Petersburg, admis la 16 ani, în 1833, fusese premiat cu o medalie de argint și două de aur. Ultima-Medalia de Aur, clasa I-i-a fost atribuită în 1837, pentru „excelente peisaje marine”.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. AERUL (ep.1)

În zona centrală a Americii, Tornado Alley (Aleea Tornadelor) se întinde peste mai bine de zece state. În fiecare primăvară, această fâșie de pământ largă de 600-1.000 de km este scena unora dintre cele mai violente fenomene meteorologice. Christophe Asselin, pasionat de meteorologie, „vânează” tornade de peste 20 de ani. Însoțit de Mathieu Brochier (de asemenea videograf), a învățat „pe teren” cum să interpreteze capriciile vremii.

PEŞTERA IALOMICIOAREI

La altitudinea de 1530 metri, săpată în versantul drept al culmii de sud-est a muntelui Bătrâna, se află Peștera Ialomicioarei, cel mai vizitat obiectiv speologic din Masivul Bucegi. Dispusă pe două niveluri, are o dezvoltare explorată de 1.128 metri lungime, galerii fosile și active, dar și o denivelare pozitivă de 62 de metri. Primii care au studiat-o amănunțit au fost Vasile Popovici Hațeg și Iosif Sângeorzan, sub egida Societății Carpatine Sinaia. Se întâmpla în 1897.

VIEŢUITOARE BIZARE (II, 4) (ep.12)

Începând cu anul 1990, asociația Logrami din Franța a instalat pe Loara și pe alte cursuri mari de apă numeroase stații de monitorizare a populațiilor de chișcari (Petromyzon marinus). Echipa lui Thomas Trancart, doctor în ecologie acvatică, a prins în plase 80 de exemplare, cărora le va cresta pielea și le va introduce emițătoare. Toate semnalele emise de ei, în drumul spre locul de depunere a icrelor, vor putea fi captate cu ajutorul hidrofoanelor.

Producator Oana Hasegan

AUDIENŢA GENERALA (AG)

 

#tvr1