Emisiunea-document a Televiziunii Române „Omul şi timpul”, ce poartă semnătura realizatorilor Ruxandra Ţuchel şi Rafael Udrişte, a revenit din 6.10 cu un nou sezon la TVR 1. „Omul şi timpul” se vede în fiecare joi, de la ora 18.00.

 

Situaţii excepţionale, mai puţin cunoscute, din istoria recentă a ţării noastre, sunt cercetate şi dezvăluite la „Omul şi timpul”, joia, pe TVR 1. Producţia ne introduce în intrigile demne de filme hollywoodiene ale politicii româneşti, interne şi internaţionale, din perioada interbelică şi anii comunismului, dar şi imediat după încheierea acestei perioade.

​În prima ediţie a noului sezon, realizatorul şi moderatorul Rafael Udrişte şi invitaţii săi, istoricii Florian Banu și Matei Gheboianu, ne-au focusat atenţia şi ne-au explicat simbolismul unui eveniment de la a cărui înfăptuire s-au scurs 100 de ani: Încoronarea de la Alba Iulia a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria.

În 1918 Basarabia, Bucovina și Transilvania se uneau cu țara. Acest gest va fi confirmat diplomatic și militar abia în 1920. Peste alți doi ani, în 1922, Regele Ferdinand și Regina Maria se încoronau simbolic la Alba Iulia. Era important ca Ferdinand Întregitorul să fie încoronat în cetatea în care, la 1600, a intrat victorios Mihai Viteazul.

Catedrala Încoronării a fost ridicată într-un timp record, piatra de temelie fiind pusă în martie 1921, iar în septembrie a putut fi montată crucea pe turla principală.

„Pe 15 octombrie 1922, într-o zi de duminică ploioasă, Regele și Regina au ajuns la catedrala din cetatea Alba Iulia, într-o caleașcă trasă de 4 cai. Au asistat la slujbă aşezaţi pe tronurile care străjuiau altarul. În clipa sfinţirii Coroanelor şi a mantiilor regale au fost rugaţi să îngenuncheze. La fel li s-a cerut şi înalţilor oaspeţi care erau de faţă.

Încoronarea propriu-zisă, însă, a avut loc afară, sub un baldachin, în faţa tuturor celor prezenți. În ciuda strălucirii și importanţei acestui eveniment - cea mai mare ceremonie a anilor '20 în Europa, sărbătorită vreme de trei zile în întreaga ţară - Încoronarea din 1922 nu a fost lipsită de tensiuni. Liderii ardeleni ai Unirii, în frunte cu Iuliu Maniu, Alexandru Vaida Voevod și Aurel Vlad, au refuzat să participe la ceremonie. Se considerau lezați de liberali, pe care îi acuzau că și-au însușit fără onestitate toate meritele realizării celui mai mare deziderat național: România Mare”, ne-a reamintit realizatorul şi moderatorul Rafael Udrişte contextul evenimentului încoronării.

Constituţia din 1923 avea să liniştească toate aceste tensiuni. Principiile enunţate în Rezoluţiunea de Unire din 1918 s-au regăsit ulterior în legea fundamentală, iar Iuliu Maniu şi Alexandru Vaida Voevod au devenit în anii următori, prim-miniștri. Despre valoarea unor gesturi simbolice în vremuri de restriște ne-au vorbit la „Omul și timpul” conf. unv. dr. Matei Gheboianu şi dr. Florian Banu, istoric şi cercetator CNSAS.

Emisiunea este disponibilă online pe TVR+.