loader
Foto

11 mici artiste în cursă la Marea finală „Vedeta familiei” - sezonul campionilor, la TVR 1

Sanda Ladoşi a condus juriul ediţiei de 1 Iunie, iar fostul jurat Radu Ştefan Bănică a revenit în platou cu un moment emoţionant. De Ziua Copilului, ora 11.00, la TVR 1.

 

Florina Constantinescu
Vedeta familiei

Timp de 8 săptămâni am urmărit înfruntarea celor care au câștigat trofeului emisiunii „Vedeta familiei” în sezoanele precedente. S-au întrecut, într-un sezon încărcat de emoţii, cei mai buni dintre cei buni, iar în marea finală s-au calificat 11 fetițe talentate. Pe 1 Iunie, sărbătorim copilăria în cel mai frumos mod – cu cântec. De la ora 11.00, Florina Constantinescu şi Costin Deşliu ne-au aşteptat cu emoţie şi bucurie la TVR 1.

(w882)

În acest sezon al campionilor, juriul este format din oameni obișnuiți, cu meserii diferite de cele muzicale, iar președintele juriului este o vedetă care are rol doar de îndrumător al micuților concurenți. În marea finală, rolul de președinte al juriului îi revine Sandei Ladoși. „Încercăm să fim blânzi, încercăm să fim înțelegători. Până la urmă, ei ar trebui să descopere, din punctul meu de vedere, bucuria! Bucuria de a fi pe scenă, bucuria de a trăi momentul acesta, care e unic, la care nu ajunge toată lumea”, spune artista.

(w882)

Un moment emoţionant în finala „Vedeta familiei” din 1 iunie a venit din partea fostului jurat din sezoanele precedente Radu Ștefan Bănică, întors cu drag în platoul emisiunii pentru a încuraja cele 11 finaliste. Alături de invitata sa, Bianca Tilici, Radu a readus cu sensibilitate în atenţia publicului una dintre cele mai iubite artiste ale scenei româneşti, Mădălina Manole. „Tu n-ai avut curaj” a fost piesa pe care cei doi o au interpretat-o pe scena „Vedeta familiei”.

Şi Carina Danețiu, o tânără din noul val al muzicii ușoare românești, a fost invitată să aducă telespectatorilor un moment special în finala sezonului „Vedeta familiei”.

(w882)

Cele 11 finaliste ale sezonului sunt: Rebeca Popa, Anelisse Mănescu, Sofia Dinu, Sasha Damian, Maria Ilie,  Alessia Pencescu, Adelina Nedelcu, Timeea Bostan, Lorelei Paltin, Alexia Răduți şi Maya Siladi.

17:00 Vizită de lucru

Gianina Corondan declanșează un nou sezon de Vizită de lucru. Proiectul, lansat în 2015, intra astfel în al doilea deceniu de incursiuni în lumea afacerilor locale românești. De data aceasta, jurnalista chestionează sfera culinară, cu preparate și ingrediente locale, iubite de români. Cat mai tinem la rețetele vechi? Care-s legăturile adânci care ne influentează gustul? În ce măsură ne interesează să cumpăram local? Vizitele în fabrici, ferme, gospodării si afaceri artizanale, asociate cu părerile unor specialiști exact ca vinul cu mâncarea potrivită ,vor contura un tablou al poftelor, dar mai ales al alegerilor noastre culinare în

secolul 21.

Gianina Corondan revine in noul sezon cu această investigație veselă, care va pune lumina pe întâlnirea dintre cei care pun masa si cei care se așază la ea.

Realizator Gianina Corondan

Sezon nou

17:30 TVR 70

Adevăruri despre trecut * Anii utopiei noastre (I). Etică și echitate socialistă

În spatele congreselor și manifestațiilor transmise triumfalist la televizor în „epoca de aur” se citea printre rânduri realitatea cotidiană: foamea, frigul, umilințele, dualismul, utopia și minciunile pe care ni le însușiserăm pentru a putea rămâne în viață. Pare de necrezut, dar și acestea au fost surprinse pe ecran-în priviri, în cuvintele omului de rând, în imagini aparent „scăpate” pe sticlă.

Am căutat în sutele de filme păstrate în arhiva Televiziunii Române, minutele, clipele, instantaneele care au păstrat timp de 70 de ani adevărul despre viața pe care am trăit-o. O istorie strânsă în grimase, în revolta încleștată ce răsuna însă asurzitor dincolo de versurile și cântecele patriotice.

„Adevaruri despre trecut” prezintă dintr-o perspectiva umană și cinematică, modul în care oamenii trăiau zi de zi în România comunistă. Emisiunea care arată realitatea socială, economică și emoțională a perioadei punând accent nu doar pe contextul politic, ci și pe experiența personală a individului: familie, locuință, alimentație, muncă, educație, relații sociale și acces la informație. O realitate strânsă în 70 de ani de imagini unice care aduce laolaltă bucurie, frustrare, bunăstrare și supraviețuire.

În primele doua ediții vom vorbi despre marile minciuni ale epocii de aur, „anii utopiei noastre”. Ani în care din discursurile propagandistice, totul părea minunat, rafturile și galantarele gemeau de produse, românii munceau de zor, zi și noapte, în uzine ultra-performante și erau retribuiți pe măsură. Apoi mergeau fericiți spre casă, la locuințele lor dichisite, în care nu se punea problema să lipsească apa caldă, curentul sau căldura, iar copiii erau ghiftuiți în urma meselor bogate. De fapt, în uzină, te „cârpeai” cum puteai pentru a-ți face norma pentru că materie primă nu exista, iar planul trebuia făcut, în alimentară nu găseai nimic, cârligele atârnau goale, în apartament erau 9 grade, copiii plângeau după lapte, de carne nu se punea problema, darămite de dulciuri. Nu găseai haine, totul era cusut, recondiționat. Iar omul se mișca mecanizat de la o coadă la alta pentru pâine, pentru ulei, pentru hârtie igienică.

Legiferarea ipocriziei a venit o dată cu Congresul al 11-lea al Partidului Comunist Român desfășurat în luna noiembrie a anului 1974 , acesta prefigura dezastrul anilor 80 în care românii urmau să fie “oameni noi”, într-o societate “multilateral dezvoltată” în care lipsa oricărei forme de umanitate construia calea spre utopicul comunism. La televizor, de la cel mai mic până la cel mai vârstnic, țara întreagă părea stăpânită de hipnoza glorificării mult-iubitului conducător. Totul era o jertfă pe altarul patriei și a lui Ceaușescu.

Istorici și muncitori în uzinele patriei și la fostele CAP-uri vorbesc despre starea „de saturație, de vomă” pe care o simțeau pentru cuvintele „fără rost” care se rosteau la congrese și la ședintele de partid. Ințeleseseră: pentru partid, omul nu însemna nimic! Era doar o mașinărie menită să muncească zi și noapte pentru îndeplinirea planului în vederea „înaintării spre comunism”, o societate ideală, o idee iluzorie într-un viitor pe care nici cei mai de seamă reprezentanți ai partidului nu îl puteau aproxima și nu îl puteau descrie. În timp ce ideologii preorau, românii învățaseră „descurcăreala” și „trocul”. Totul era o minciună, de la asa-zisă industrie performantă făcută pe credit, până la exporturile din care se câștiga 1 dolar pentru producerea căruia se cheltuiau 3, de la lipsa acută a materiilor prime până la proiectele habarniste și grandomane ale „prea-iubitului conducător”. Când s-a ajuns la scadență, în anii 80, a fost mult prea târziu, iar cea care a trebuit să plătească a fost populația.

Proiectul continuă pe parcursul a 14 ediții în care echipa „Adevăruri despre trecut” prezintă subiecte, imagini și abordări în premieră, la 37 de ani de la căderea regimului comunist.

Realizatori: Roxana Tarhon, Iulia Stoian, Mihaela Iamandei, Cristina Madgearu, Gheorghe Preda, Raluca Rogojină.

Editor imagine: Ioana Cristea

Consultant de specialitate: Lavinia Betea

Producător: Raluca Rogojină

 
Emil Constantinescu, dezvăluiri despre culisele puterii, la 30 de ani de la alegerile istorice din 1996. „Gustul amar al libertății”, la TVR 1

La trei decenii de la prima alternanță democratică la putere după căderea comunismului, fostul președinte al României, Emil Constantinescu, ...

O iubire secretă sfidează regulile palatului. Serialul coreean „Luna îmbrățișează Soarele”, din 19 noiembrie, la TVR 1

Povestea de dragoste dintre un rege şi aleasa lui, de origine nobiliară, nu poate fi acceptată, aşa că rămâne secretă... Din 19 noiembrie, la ...

Lăcrămioara Pop, Tezaur Uman Viu, readuce la viață doba țărănească și tradițiile din Tulgheș, la „Nepieritorii”

O poveste despre pasiunea de a păstra vie moștenirea culturală, despre instrumente uitate, comori ale satului și copii care duc mai departe ...

 

#tvr1