„România, o țară nici prea mică, nici prea mare, dar importantă în regiune”. O realitate recunoscută în prezentul continentului european, consolidată de stat și susținută de diplomația regală. Şi ilustrată săptămână de săptămână, la „Ora Regelui”. Iată subiectele ediţiei din 28 martie, ora 13.00:

 

Familia Regală suedeză celebrează a 80-a aniversare a Regelui Carl XVI Gustav. În onoarea sa, Custodele Coroanei române a organizat o sărbătoare la Palatul Elisabeta din București, aniversând totodată împlinirea a 110 ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Suedia.

„Avem o viziune izbitor de similară în ceea ce privește prioritățile cheie, sprijin pentru Ucraina și Republica Moldova, inclusiv integrarea lor în UE, unirea eforturilor pentru consolidarea securității și prosperității europene, nu în ultimul rând pe flancul estic, continuarea cooperării transatlantice într-o nouă eră, diversificând în același timp parteneriatele noastre”, a spus Excelența Sa doamna Anna Hällerman, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Regatului Suediei la București. Doamna Hällerman a subliniat importanța parteneriatului dintre cele două țări în cadrul Uniunii Europene și a adus mulțumiri pentru sprijinul acordat de România, în aderarea Suediei la NATO.

„Securitatea și prosperitatea sunt interconectate”, a mai spus Excelența Sa, evidențiind și domeniile în care Suedia vede un mare potențial pentru cooperarea economică, în regiune. De asemenea, a remarcat rolul culturii, al cunoașterii potențialul turistic reciproc, al filmului, designului, muzicii și, poate cel mai important, al dezvoltării relațiilor interpersonale.

Diplomații români și străini au întărit faptul că legăturile puternice, înrădăcinate în istoria celor două țări, sunt baza solidă a parteneriatului din viitorul pe care trebuie să îl protejăm.

Într-o perioadă în care Familia Regală a primit la Palatul Elisabeta vizita ambasadorilor Moldovei, Confederației Elvețiene, Statelor Unite ale Americii sau Ucrainei, jurnalistul Bogdan Șerban-Iancu ne propune la „Ora Regelui” două interviuri de valoare despre diplomația de elită.

Alteța Sa Regală Principele Radu prezintă punctul de vedere al Familiei Regale, din perspectiva celui care poartă de multe ori stindardul Majestății Sale în întreaga lume.  Complementar cu instituțiile statului, Majestatea Sa Margareta promovează bunul nume al țării, în domenii variate - economie, caritate, educație, sănătate, politică, diplomație și apărare, pe continentul european sau în afara lui.

„Sunt aproape 30 de ani și această colaborare a fost neîntreruptă. Uneori nu a fost atât de deschisă și de entuziastă pe cât au fost alte dăți, dar a mers continuu”, afirmă Alteța Sa. „Și dacă a mers timp de 17 guvernări succesive, dintre care unele au durat 4 ani întregi, și nu s-a întrerupt, este pentru că în mod sigur a fost găsită o potecă și în mod sigur nu s-a suprapus peste alte eforturi ale altcuiva, pentru a crea confuzii”, descrie Principele Radu calea diplomatică regală, atât de necesară țării, în multe direcții.

Diplomația, ca instrument de aplicare a politicii externe a unei țări, are nevoie în primul rând de viziune, consideră Ovidiu Dranga, secretar de stat pentru afaceri globale la Ministerul Afacerilor Externe.  În interviul acordat jurnalistului TVR Bogdan Șerban-Iancu, Ovidiu Dranga afirmă că românii trebuie să își stabilească obiective ambițioase, însă pentru a le atinge au nevoie și de educație și, mai ales, de o mentalitate de învingători. Urmărim interviul la „Ora Regelui", pe TVR 1.

„Uneori e sarcina noastră, a celor care formăm opinii sau care facem politici publice să explicăm mai bine ce înseamnă apartenența la Uniunea Europeană și NATO, ce înseamnă riscurile și responsabilitățile care derivă din calitatea de membru, nu doar avantajele”, adaugă Excelența Sa.

Diplomat de carieră, Ovidiu Dranga a lucrat la Misiunea României la NATO și a fost ambasador în Belgia, Polonia și Japonia. În cei peste 30 de ani de activitate diplomatică, a avut șansa de a crea sau de a contribui direct la câteva din cele mai importante proiecte de politică externă și de securitate națională ale României: integrarea în NATO și în Uniunea Europeană, politica României în zona Mării Negre, cooperarea regională în Europa Centrală și Balcani, lansarea Formatului București (B9) și încheierea Parteneriatului Strategic cu Japonia.

În actuala conjunctură internațională, lista de obiective a românilor trebuie să le pună în valoare atu-urile, ceea ce înseamnă că, oriunde ar trăi, ei își pot depăși complexele, își pot contura mentalitatea.

Multe rezultate excepționale din educație, din sport și din artă au adus România în atenția lumii, completând în mod fericit imaginea țării. Pare că societatea se dezvoltă și reacționează mai repede decât administrația publică, de aceea diplomația nu rămâne în zona politicului, ci se manifestă și în mediul academic, în cultură sau în știință. Este și motivul pentru care diplomația aplicată de Familia Regală este o resursă cu o valoare excepțională.

Muzeul Naţional de Istorie a României prezintă parcursul extrem de interesant al câtorva dintre tronurile domnesti. Intrate în patrimoniul nostru istoric, acestea au depăşit simpla lor valoare materială sau estetică şi au devenit adevărate simboluri ale vremii lor. O poveste a tronurilor regale ne este prezentată sâmbătă, 28 martie, de la ora 13.00, la TVR 1.

Alături de impunătorul tron folosit de Grigore Dimitrie Ghica, primul domnitor pământean al Țării Românești de după încheierea domniilor fanariote și cel al lui Gheorghe Bibescu, se află tronurile Domnitorului Alexandru Ioan Cuza și al Doamnei Elena Cuza.  Utilizate, pentru o bună perioadă de timp, și de principele, apoi Regele Carol I și de consoarta sa Elisabeta,  cele două tronuri au fost martore ale  Unirii Principatelor Române, din 1859 și proclamării Regatului, prezente chiar la ceremoniile Încoronării, din 10 mai 1881.

Impozantul tron din lemn masiv, cu spătar înalt de doi metri - al regilor României, din Palatul Adunării Deputaților, a fost înlăturat din sala de ședințe, în anul 1948, odată cu proclamarea republicii. Din fericire, nu a avut soarta nemiloasă a altor obiecte din patrimoniul nostru istoric și a ajuns la Muzeul de Istorie. Toate piesele regale care au supravieţuit perioadei comuniste au povești zbuciumate, iar tronul Regelui Carol I şi cel al reginei Elisabeta au avut o traictorie plină de mister întrucât s-au perindat, de-a lungul timpului, prin mai multe locuri. Deşi pare de necrezut, ele au fost identificate abia în anul 2016 , după aproape 30 de ani de  la căderea comunismului.

Urmărim „Ora Regelui” la TVR 1 sâmbătă, 28 martie, ora 13.00, ediţia difuzată de TVR Internațional – sâmbătă, 28 martie, ora 16.30, iar de TVR Moldova – joi,  2 aprilie, ora 16.00.

Prezintă: Bogdan Șerban-Iancu

Editor de imagine: Nicolaie Cernat

Producător: Lidia Voicu

Realizatori: Bogdan Șerban-Iancu, Diana Ilica

credit foto: romaniaregala.ro; www.mnir.ro