Forța naturii, lipsa de responsabilitate și spectacolul politic clădit pe suferința oamenilor. O tragedie, care, extrapolată, e povestea unei Românii întregi. O aflăm din reportajul „Broșteni – Cronica unui dezastru”, un film de Iulia Stoian, la „Dosar România”. Producător: Răzvan Butaru

Iulie 2025: apele Bistriței scufundă orașul Broșteni din județul Suceava provocând un dezastru fără precedent. La opt luni după noaptea în care viitura a lovit orașul Broșteni, jurnalista Iulia Stoian și echipa „Dosar România” au revenit într-un loc în care dezastrul nu a trecut cu adevărat. Ce a găsit acolo, ce povestesc oamenii, de ce şi cum a ajuns să se întâmple o asemenea nenorocire vedem marţi, 7 aprilie, de la ora 20.00, la TVR 1, în prima ediţie a noului sezon „Dosar România”.

Urmele dezastrului din 2025 nu se văd doar în casele distuse de ape, în drumurile refăcute sau în albiile schimbate ale râurilor, ci și în felul în care oamenii spun astăzi povestea nopții de 27 spre 28 iulie 2025, când Bistrița a ajuns la cote istorice și a măturat întreaga regiune.

„Documentarul „Broșteni, 2025. Cronica unui dezastru” nu reconstituie doar o catastrofă naturală. Filmul caută și răspunsul la întrebarea care a rămas în urma apelor dezlănțuite: cum a fost posibil?”, spune Iulia Stoian, realizatoarea documentarului.

Alexandru Hurjui, primarul orașului Broșteni

„Cauza a fost un volum uriaș, imens, de precipitații într-un interval extrem de scurt de timp. A plouat într-o zi cât pentru un an întreg, am avut debite istorice, de 80 de ori mai mari decât debitele normale. Au mai fost inundații prin anii ’70, pe Neagra, au mai fost inundații și în anii ’80, dar nicidecum de asemenea proporții. Sunt bătrâni de 90 de ani care s-au născut, au crescut, au îmbătrânit în casele părintești de aici și nu-și aduc aminte de asa ceva”, vorbeşte Alexandru Hurjui, primarul orașului Broșteni, despre un fenomen natural de o amploare fără corespondent în memoria locală.

Personajele documentarului mută însă discuția și spre pădurile defrișate din regiune, care nu au mai putut opri scurgerea violentă a apelor de pe versanți, dar și spre albiile râurilor din zonă, care nu au mai fost decolmatate de zeci de ani.

Mihai Chira, jurnalist al publicației locale News Bucovin

„E și Direcția Silvică care are teren aici și, când statul are teren, doar n-ai să iei de la tine din ogradă. Te duci să iei din pădurea noastră, a tuturor... Da, se taie într-o veselie. Sunt foarte multe filme, sunt foarte multe materiale... Au fost foarte multe bătăi între activiști și cei care fură lemn zilnic. Zilnic, nu glumesc”, spune direct Mihai Chira, jurnalist al publicației locale News Bucovina, ceea ce autoritățile preferă să ocolească. Tot el atrage atenția că nu doar defrișările trebuie invocate, ci și felul în care, în timp, au fost exploatate și administrate albiile râurilor.

Ionuț Ursu, voluntar al Asociației Volunteer for Life

Filmul Iuliei Stoian vorbește și despre ceea ce se întâmplă atunci când tragedia ajunge decor public, iar suferința oamenilor devine prilej pentru construcția de imagine politică. La numai câteva zile după inundații, Broșteniul a fost vizitat de politicieni însoțiți de alaiuri întregi de susținători veniți din alte județe ale ţării. Încercarea lor de a-și transforma prezența într-un spectacol pentru social media a îngreunat munca autorităților și a voluntarilor: „Ce e cel mai urât e că au luat pur și simplu lopețile din mâinile voluntarilor și gălețile și au început să se filmeze cum muncesc. Au făcut puțin efort fizic acolo, au plecat, iar apoi noi am intrat să ne reluăm munca. Chiar a fost încurcată munca pompierilor”, afirmă Ionuț Ursu, voluntar al Asociației Volunteer for Life.

Jurnalistul Mihai Chira rezumă secvența fără menajamente: „Momente de genul ăsta sunt mana cerească pentru politicieni, mai ales pentru cei care nu vin cu soluții, cu ajutoare sau cu rezolvări concrete, ci vin cu gargară ieftină.”

Prin mărturiile personajelor filmate, filmul Iuliei Stoian coboară în miezul nopții de 27 spre 28 iulie 2025. Acolo unde nu mai existau nici dezbatere, nici politică, ci doar întuneric, panică și oameni care încercau să scape cu viață.

Locotenent-colonelul Alin Găleată, purtător de cuvânt al ISU „Bucovina” Suceava, evocă una dintre cele mai grele operațiuni de salvare din istoria recentă a României: „Semnalul a căzut complet. A fost un black-out, efectiv nu puteai vorbi nici pe stație, nici la 112, pe absolut nimic până a doua zi. Colegii mei au dus pe brațe, au salvat 85 de persoane, le-au adus în siguranță timp de o noapte întreagă. A fost iadul pe pământ.”

Locotenent-colonel Alin Găleată, purtător de cuvânt al ISU „Bucovina” Suceava

„Broșteni, 2025. Cronica unui dezastru” spune și povestea vieții de după viitură: a caselor care trebuie ridicate din nou, a drumului birocratic către despăgubiri, a oboselii care începe după ce șocul trece și rămâne doar munca de reconstrucție.

Primarul Broșteniului, Alexandru Hurjui, mai aduce în discuţie şi o vulnerabilitate mai puțin vizibilă: puține locuințe erau asigurate, iar pentru mulți oameni, procesul birocratic a fost aproape imposibil de dus până la capăt. „Maxim 35% din locuințele afectate aveau acea asigurare obligatorie și cred că undeva la maxim 10% aveau asigurare facultativă. Mi se pare puțin, extrem de puțin. Din punctul meu de vedere, fiecare gospodărie ar trebui asigurată, fiecare bun ar trebui asigurat. Sunt situații care nu sunt finalizate nici acum din diverse motive. Documente peste documente, justificări peste justificări. E greu. Bunicului, celor în vârstă, le este greu să trimită un e-mail, le este greu să scaneze un document”.

Pierderi au suferit şi micii antreprenori locali, pentru care viitura a însemnat nu doar distrugerea unei case, ci și prăbușirea unei munci de ani întregi. „Am pierdut tot: hala, mobila, utilajele, tot ce aveam înăuntru. Ca firmă, statul român ne-a dat zero. Suntem pe zero. Am pierdut afacerea. Să cadă din cer o valiză cu bani, ca să pot să-mi revin și cu afacerea, și cu casa, și cu angajații”, spune Luigi Olar, agent economic din orașul Broșteni.

Luigi Olar, agent economic din orașul Broșteni

Marcela Oprea, localnică Brăşteni

Prin mărturii directe, imagini de arhivă din timpul dezastrului și filmări realizate în timpul reconstrucției, documentarul realizat de Iulia Stoian recompune nu doar o noapte de coșmar, ci și ceea ce a rămas după: întrebări fără un răspuns limpede și imaginea unei comunități care merge mai departe fără să poată spune, cu adevărat, că dezastrul a trecut. Marţi, 7 aprilie, de la ora 20.00, la TVR 1.

foto: TVR, capturi documentar „Dosar România”

Realizator: Iulia Stoian

Producător: Răzvan Butaru