loader
Foto

Acţiunea M.O.V. (Miel-ouă-vin), în plină desfăşurare la „Gala umorului”, de la TVR 1

Mirela Zeţa şi Dragoş Huluba, gazdele emisiunii „Gala umorului”, alături de producătorul Cosmin Dumitru au pregătit o ediţie specială, evident cu mult umor, pentru duminica de Paşti.

 

Gala umorului

Spre deliciul telespectatorilor, în ton cu sărbătoarea, pe 16 aprilie, de la ora 18.00, pornim acţiunea M.O.V. (Miel-ouă-vin):

(w882)

Într-o înregistrare din 1997, actorii Dem Rădulescu şi Tamara Buciuceanu ne asigură că „A venit iepuraşul”, iar Rodica Popescu Bitănescu ne readuce pe micul ecran, cu ocazia Paştelui, un monolog de excepţie scris de Grigore Pop şi Dan Mihăescu, înregistrare din 1994.

(w882)

(w882)

Puiu Călinescu şi Ştefan Teodoriu sunt „Burlacii”, în secvenţe comice din emisiunea „Ora veselă de Paşte”, anul 1991. Ne vom delecta şi cu un cuplet comic-muzical din 1985, interpretat de Stela Popescu şi Nicu Constantin, precum şi cu momentul din 1980 interpretat de Amza Pellea – „Nea Mărin, Sucă şi ouăle de raţă”.

(w882)

(w882)

Pe lângă savuroasele momente de arhivă, realizatorii „Galei umorului” ne mai propun şi două scenete la zi: „Văduva veselă", cu Dragoş Huluba, Marius Rizea şi Tania Popa

(w882)

şi „La bufetul Parlamentului”, adaptare TV după un scheci din anii '90, jucat la vremea respectivă de Cornel Vulpe şi Valentin Uritescu.

(w882)

Marii actori ai Generaţiei de Aur în scheciuri celebre, momente şi schiţe comice, dar şi scenete în premieră cu actori pe care îi aplaudăm pe scenele teatrelor ne ţin companie în fiecare vineri seară, de la ora 21.00, la TVR 1. Emisiunea „Gala umorului” a revenit, după aproape 7 ani, la TVR 1, postul unde a debutat în martie 2014. Gazdele noului sezon sunt actorul Dragoş Huluba şi noua sa parteneră de prezentare, actriţa Mirela Zeţa. De Paşti, ne delectăm cu o ediţie specială „Gala umorului” - duminică, 16 aprilie, ora 18.00, la TVR 1.

17:00 Festivalul Ioan Macrea

Partea a II-a

Prezentator si producător Iuliana Tudor

(Reluare)

18:55 Teleenciclopedia

AUGUSTE RODIN (ep.5)

În 1905, la sugestia lui Rainer Maria Rilke, Rodin se mută în Hôtel Biron, pe Rue de Varenne, unde locuiau chiriași deja cunoscuți ori aspiranți la faimă: scriitorul Jean Cocteau, pictorul Henri Matisse, dansatoarea americană Isadora Duncan. Acolo, caută în continuare modalități de a surprinde mișcarea. Urmărește fascinat „Dansul serpentin” al americancei Loïe Fuller, aplaudă premiera spectacolului „După-amiaza unui faun”, inspirat din poemul lui Stéphane Mallarmé. Și, entuziasmat de coregrafia modernă creată de rusul Vațlav Nijinski pe muzica lui Claude Debussy, sculptorul îi cere balerinului să pozeze nud. În 17 noiembrie 1917, Rodin se stinge la numai câteva luni după dispariția credincioasei Rose. Se căsătoriseră cu numai șase săptămâni înainte. După doi ani, se inaugurează muzeul dedicat sculptorului. Colecțiile sunt expuse atât în Rue de Varenne, cât și la Villa des Brillants, proprietatea din Meudon. Auguste Rodin își dobândise un binemeritat loc în Panteonul geniilor umanității.

WILHELM CUCERITORUL (ep.5)

În Anglia, Wilhelm este rege, dar în Normandia-duce. Dublul statut, fără precedent în istorie, presupune instrumente noi de exercitare a puterii. Astfel, un sigiliu cu două fețe, creat în premieră, va fi folosit ca mijloc de comunicare politică și simbol al dualității statutului monarhului. Comorile acumulate prin cucerirea Angliei sporesc prosperitatea Normandiei. Schimburile comerciale se intensifică și, datorită unei veritabile rețele maritime, așezările de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii se dezvoltă rapid. Zeci de corăbii încărcate cu vin, bere, lână, piei și arme spintecă valurile. Odinioară mic port pescăresc, Barfleur devine locul oficial de îmbarcare a regelui-duce, care traversează Marea Mânecii de 16 ori.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. PĂMÂNTUL (ep.1)
Pământul, element fundamental care susține totul, a fost, de-a lungul evoluției, piatră, metal și sol fertil. Deși pare imobil, Pământul se mișcă permanent, iar în adâncurile sale, forțe telurice provoacă fenomene impresionante, ce lasă în urmă „cicatrici” nebănuite. Situate în Atlanticul de Nord, la jumătatea distanței dintre Norvegia și Islanda, Insulele Feroe au cunoscut cele mai violente activități geologice petrecute pe Terra. Astăzi, arhipelagul include 29 de insule cu fiorduri, turbării și formațiuni de relief acoperite cu vegetație-un tărâm copleșitor, plin de legende.

INDIILE DE VEST (ep. 7)

Fregatele de mare (Fregata magnificens) vânează și se hrănesc exclusiv cu prăzi acvatice, planând zi și noapte deasupra mării, cu o viteză medie de 10 km/h. Datorită penajului închis la culoare și obiceiului de a prăda alte congenere, sunt poreclite „pirații zburători ai Caraibilor”. Grație anvergurii aripilor, de aproximativ doi metri și jumătate, și corpului ușor (cântăresc un kilogram și șase sute de grame și măsoară aproximativ 120 cm), pot zbura până la 3000 de metri. Însă le lipsește una dintre caracteristicile speciilor marine: penajul impermeabil.

Producator Oana Hasegan

 
„Garantat 100%”: Nicolae Iorga - între mit, memorie și seducția autoritarismului

Emisiunea „Garantat 100%” ne aduce o ediţie cu un subiect extrem de delicat: fascinaţia lui Nicolae Iorga faţă de regimul fascist italian şi ...

Legenda războinicei Tomiris prinde viaţă la TVR 1

Legenda războinicei Tomiris prinde viaţă la TVR 1

publicat: vineri, 23 ianuarie 2026

Cu un buget de 6,5 milioane de dolari, filmul kazah „Tomiris, Regina Stepei” aduce pe ecran destinul unei figuri legendare, care a reușit să ...

Vineri, 23 ianuarie, de la ora 18:15, Narcis POPESCU îi are ca invitaţi pe prof. univ. dr. Cristian PĂUN, profesor de economie și Serghei DIM, ...

 

#tvr1