loader

Întâmplări tragice de pe şantierele Canalului Dunăre-Marea Neagră

Al cincilea episod „Adevăruri despre trecut-Mortul e de vină” aduce informaţii despre vieţile pierdute în timpul ridicării celei mai grandioase construcţii româneşti din comunism– canalul Dunăre-Marea Neagră. Miercuri, 30 octombrie, ora 23.00, la TVR 1.

 

Adevăruri despre trecut

Cea mai grandioasă construcţie românească din comunism - Canalul Dunăre-Marea Neagră - a produs între anii 1975 şi 1987 peste 1.400 de accidente mortale. Nu trecea nici măcar o zi fără victime umane! Cazurile au fost trecute sub tăcere, vieţile oamenilor contând prea puţin pentru regim. Pe lângă cadavre, Canalul Dunăre-Marea Neagră ascunde multe alte întâmplări tragice şi uluitoare.

(w882)

Munca la Canal presupunea excavarea şi transportul unor cantităţi imense de pământ şi piatră. Uneori chiar sistemul de plată determina risipa si hoţia.

(w882)

Mare parte din motorină era aruncată pe câmp sau în valea Carasului. Însă, pentru a corespunde consumului de combustibil, şi cantitatea de pământ excavată trebuia umflată corespunzator. Toţi cei implicaţi aveau de câştigat.

(w882)

Nerespectarea normelor de protecţie a muncii, alcoolismul, furturile de combustibil, raportările false de producţie, toate asigurau unor categorii de muncitori venituri substanţiale, din care o bună parte ajungea la şefi şi la supraveghetori. Fiecare îşi lua partea şi toţi tăceau în cor ca să nu-l supere pe „Tovarăşul”.

(w882)

Dar furturile nu erau marea problemă a Canalului, ci mai degrabă o tradiţie. Principala problemă era una tragică: accidentele mortale de muncă. Văduve, orfani, părinţi îndoliaţi, familii lovite cumplit, de care nu-i păsa nimănui. Nici ''tovarăşilor'', nici ''organelor''.

(w882)

În anul 1988, după inaugurarea ambelor braţe ale Canalului, un important şef cu protecţia muncii aproxima la 1400-1500 numărul de lucrători morţi în accidente de muncă. Civili şi militari. O medie de aproape 10 pe lună. Unii oameni se tem si astăzi să fie filmaţi când vorbesc despre aceste lucruri.

(w882)

În ediţia din 30 octombrie a seriei documentare Adevăruri despre trecut, vom avea mărturii în exclusivitate ale foştilor lucrători la Canal.

(w882)

Emisiunea poate fi urmărită în reluare la TVR 1, joi, 31 octombrie, de la ora 13.30 sau duminică, 3 noiembrie, de la ora 6.30 şi la TVR International vineri, 4 noiembrie, de la ora 21.00.

***

Realizator: Iulian Foişor

Producător: Raluca Rogojină

 

 

7:00 Alun, satul pustiu se trezeşte la viață

Producător și realizator Maria Cristina Țilică

Director de imagine Claudiu Petringenaru

*Documentarul Alun, satul pustiu se trezește la viață prezintă povestea satului Alun din Hunedoara, unic în lume, singurul sat cu drum și case de marmură din România despre care se povestea că ar fi părăsit. Satul Alun din Hunedoara are și o biserică înălțată spre cer din piatră de marmură, casele au fundații de marmură, toate acestea descriind vremuri de mult trecute când cariera de marmura de la intrarea în Alun aducea bogăție localnicilor. La vreo 800 m altitudine, în munții Poiana Ruscă am descoperit satul Alun și oamenii locului care îl reinventează.

Deși mai toate scrierile îl Prezintă în ultimii 20 de ani ca fiind satul Pustiu am găsit pe culmea dinspre munți un sat românesc ce se trezește la viață

Fiecare locuitor din Alun descrie o poveste fascinantă. In urmă cu aproape jumătate de secol, aici locuiau peste 100 de familii. Ultima casă, cu numărul 104 a fost construită în anii '60, în apropierea carierei de marmură de la marginea satului. Din acel moment așezarea a înmărmurit, localnicii au început să migreze iar în prezent singurul locuitor care țese firul roșu al legendei și renașterii satului este ciobanul Ovidiu Rados, cel care a rămas nedezlipit de Alun.

Satul are o vechime de aproape 300 de ani. Unele case părăginite de-abia mai stau în picioare, aninate de speranța unor noi stăpâni. Altele s-au prăbușit ostenite, sub povara pustietății. În unele locuri mai mijesc din hățiș doar resturi de marmura ca niște dinți măcinați de carii. In trecut, satul Alun a avut școală cu internat în care învățau toți copiii din Ținutul Pădurenilor dar și din Hunedoara iar localnicii munceau în cariera de marmură de la marginea satului și în minele din Ghelari. Colectivizarea făcută de comuniști i-a alungat pe aluneni la fel cum combinatul siderurgic din Hunedoara i-a atras la oraș. Așa, treptat, au rămas în sat doar bătrânii. Apoi, s-au mutat la copii, la oraș, iar acum se întorc, rând pe rând și își transformă casele strămoșești în case de vacanță.

Documentarul “Alun, satul pustiu care se trezeste la viata” prezinta poveștile satului, gândurile și planurile oamenilor pentru un loc care poate renaște din propria cenușă. Datorită alunenilor, a altora care vor alege să se întoarcă, povestea unor astfel de sate se scrie încă.

Producător Cristina Tilică

8:55 Mic portret de mari românce

Cristina Neagu Producator Cornel Mihalache redifuzare din mapa de
 
EVENIMENT ESTIVAL - Taberele ARC – Acolo unde începe ACASĂ

Pentru mii de copii români din diaspora și din comunitățile istorice, vara înseamnă, înainte de toate, o reîntâlnire cu România.

Din 4 august, de la 17.35, fanii serialelor coreene sunt așteptați de luni până vineri  la TVR 1 cu serialul de aventuri "Iljimae, hoţul fantomă".

„E cool să fii cult!”, în curând la TVR 1 și TVR 2

Un spectacol în care muzica simfonică, tehnologia și energia noii generații se întâlnesc într-o producție de mari dimensiuni va ajunge în curând ...

 

#tvr1