|
* Blestemul cărbunelui
România şi celelalte state UE s-au angajat să renunţe la extracţia de combustibili fosili şi la producerea energiei electrice pe bază de cărbune. Care este impactul economic al acestui angajament asupra carierelor de lignit din ţara noastră, dar cel social? Cum decurge la noi programul de reducere a activităţilor de extracţie?
România poate primi o dispensă din partea Comisiei Europene şi, astfel, s-ar putea extrage cărbune în Gorj până în anul 2028, ceea ce ar fi în total acord cu Uniunea Europeană, care intenţionează să renunţe în totalitate la combustibilii fosili, adică să reducă la zero emisiile de carbon, până în anul 2050. În prezent, Complexul Energetic Oltenia asigură în jur de 15% din necesarul naţional de energie. Iernile blânde din ultimii ani, dar şi scăderea capacităţii industriei româneşti au dus la scăderea consumului. „Cu parcurile fotovoltaice, statul român are de pierdut, vor lucra aici numai câteva sute de oameni. Vor fi trimişi acasă peste 10.000 de mineri supercalificaţi. Noi nu ne opunem progresului cu energie verde, să nu se înţeleagă greşit, dar nu punem nimic în loc”, spune amar Manu Tomescu, lider sindical Energia Rovinari. „Aceste contracte nu au fost negociate în mandatul meu”, declară actualul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, despre asocierile Complexului Energetic Oltenia cu OMV, Tinmar şi ALRO Slatina.
„Complexul Energetic Oltenia a fost căpuşat, zeci de ani, de politicieni, şefi ai serviciilor secrete, oameni de afaceri influenţi, direct sau prin interpuşi. Această căpuşare a condus şi la accidentul din luna ianuarie 2023, în urma căruia au murit 3 mineri, iar 10 au fost grav răniţi”, punctează Gabriel Geamănu, realizatorul documentarului „Blestemul cărbunelui”.
Producător Răzvan Butaru
|