loader
Foto

Galerie foto

"Adevăruri despre trecut", la TVR 1: Ana Pauker, prima femeie ministru de externe

Continuăm, la TVR 1, seria de documentare istorice cu subiecte și mărturii despre ceea ce a însemnat viața noastră în comunism, cu un episod dedicat „Anei Pauker – tovarăşa de fier”, realizat de Gheorghe Preda. Miercuri 13 octombrie, ora 22.00. |  VIDEO

 

Adevăruri despre trecut

Prima femeie din lume ministru de externe într-o perioadă în care tancurile sovietice transformaseră România într-o colonie comunistă, Ana Pauker a fost mai mult decât un activist de frunte al mișcării comuniste.

(w882)

S-a dorit a fi un antemergător, un iluminat, dar a avut un final derizoriu devenind victima propriei politici. Epurată după mai multe procese fabricate, pe punctul de a fi condamnată la moarte dacă nu murea Stalin protectorul ei, Ana Pauker moare în 1960 urmare a unui cancer galopant, aruncată la groapa de gunoi a istoriei de tovărașii de luptă și de idealuri.

(w500)

Realizator: Gheorghe Preda

Producător: Raluca Rogojină

(w882)

(w882)

Despre seria „Adevăruri despre trecut” de la TVR 1

Din 6 octombrie, echipa „Adevăruri despre trecut” ne invită la cel de-al 12 sezon de documentare istorice, cu subiecte și mărturii despre ceea ce a însemnat viața noastră în comunism. Intervievații, documentele, informațiile și imaginile de arhivă scoase la iveală după mai bine de 30 de ani dezvăluie în premieră culisele unor fapte și întâmplări pe care mulți le-au crezut uitate sau despre care cei mai mulți n-aveau nici cea mai mică idee. De 7 ani, producătorul Raluca Rogojină, consultantul de specialitate Lavinia Betea și realizatorii Roxana Tarhon, Carmen Bărbulescu, Raluca Bibiri, Ștefania Țene, Gheorghe Preda, Diana Deleanu și Irina Luca prezintă seria „Adevărurilor despre trecut”, într-un demers unic în spațiul media românesc.

Cum a fost încurajată diversitatea confesională cu preţul îngrădirii libertăţii de credinţă, povestea celebrei APACA, fabrica reprezentativă pentru modul de viață și de muncă al românilor în comunism, cum arăta un „potol”, mai exact ospeţele şi dineurile nomenclaturiştilor, ineditul publicităţii în epoca de aur şi ce însemna „arta sacră” în acele vremuri, nostalgia pentru regimul anterior vs. „speranţa de mai bine”, povestea Fabricii APACA, un soi de șablon pentru ceea ce a reprezentat modul de viață și de muncă al românilor în comunism, toate acestea sunt câteva dintre subiectele pe care le vom putea urmări în episoadele sezonului 12 al „Adevărurilor despre trecut”. Și tot în acest nou sezon, difuzat de TVR 1 miercuri, de la ora 22.00, găsim răspunsuri la întrebările: ce însemna parenting în anii '70-'80, în România ceaușistă; cât de alintați și cât de pedepsiți au fost adulții de azi în copilărie, cu ce frici au rămas și ce nu ar aplica niciodată în educația copiilor lor. Vor răspunde vedete ale vremii, dar și oameni obișnuiți, care și-au trăit bucuriile și amarul într-o epocă smintită.

 

 

6:00 Telejurnal matinal

Sport* Meteo. Prezintă Eugen Rusu

(Reluare)

7:00 Ecce via-Aceasta este Calea!

(redifuzare)

* Ierusalimul din vremea pătimirilor lui Iisus Hristos nu era atât de întins ca cel înconjurat de zidurile ridicate de sultanul Soliman, care au trecut veacurile până în zilele noastre. Hărţile antice şi cercetările arheologice evidenţiază suprafaţa unui Ierusalim mult mai mic.

Golgota răstignirii era în afara oraşului şi Mormântul Învierii de asemenea.

Cel mai însemnat punct al cetăţii era Templul de pe Muntele Moria. În zilele noastre, aici este Domul stâncii şi o esplanadă amenajată din muntele în sine, considerat locul în care Avraam ar fi trebuit să îşi sacrifice fiul.

La Templu se ajungea prin porţile Hulda, astăzi închise.

Am putea spune că asistăm la o expresie ordonată a primului sens unic din istorie. Toţi pelerinii intrau printr-un loc, iar ieşirea din oraş se făcea prin altă parte a zidului de apărare. Doar mirii în ziua căsătoriei şi cei cărora le decedase o ruda apropiată aveau dreptul să meargă în contrasens.

Răspântia Paştelui iudaic petrecută la Ierusalim de către Mântuitorul Hristos este asemenea unui veac al împlirii profeţiilor. Prietenii şi trădări, legăminte încalcate, frici ancestrale răbufnite într-un ambient în care falşii profeţi deveniseră o constantă ierusalimiteană, calcule strategice de ordin politic şi religios, fiecare în parte şi toate laolaltă au configurat complexul de împrejurări prin care Iisus Hristos a fost judecat şi condamnat.

Momentele tragice ale nopţii arestării lui Hristos sunt intim legate de înalţimile Sionului. Prin apropiere se va fi aflat casa lui Caiafa, fruntaş între preoţii iudei ai Sinedriului. Este destul de probabil ca Sionul să fi fost o zonă rezidenţială a Ierusalimului antic-se afla în apropierea Templului şi a vechii cetăţi cucerită de David , dar şi a cartierelor noi ale oraşului.

De aici a început graba purtării spre repetata judecată a Mântuitorului către curtea Procuratorului roman Pilat.

Încă de la jumatatea celui de-al cincilea secol al erei creştine, bizantinii rânduiseră un altar de rugăciune în locul actualei mănăstiri asumpţioniste.

Despotul fatimid Al Hakim, cunoscut si sub numele de Califul Turbat, a rispit piatra de pe piatră din acest loc prin anul 1000.

Ultima săptămână petrecută în Cetatea Sfântă de catre Mântuitor se împlineşte perpetuu sub ochii şi paşii pelerinului.

Producător Elena Dinu

 
Sărbătoarea Învierii, la TVR: ediții speciale, transmisiuni în direct, concerte și programe de tradiție pe toate posturile

De la reflecție și trăire duhovnicească la folclor, film, documentare și mari concerte - între 9 și 13 aprilie, TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Info, ...

Paștele ca pe Târnave, cu „Exclusiv în România”

Duminică, de la 18.00, pe TVR 1, echipa „Exclusiv în România” ne invită să petrecem „Paştele ca pe Târnave”, într-un loc special: la Castelul ...

„Tezaur folcloric” – de Paşti, în Bucovina

Cântecul, portul, tradiţiile bucovinene şi, mai cu seamă, oameni plini de bucurie şi ospitalitate ne aşteaptă duminică, pe 12 aprilie, de la ora ...

 

#tvr1