loader
Foto

Angajați-angajatori, drepturi și obligații

Ce se întâmplă în situaţia în care drepturile angajaţilor nu sunt respectate? Care sunt obligaţiile angajatorului atunci când vorbim de reţineri salariale? Când se pot face şi în baza cărui temei legal? Ce se întâmplă atunci când se ajunge la un conflict de muncă? Care este procedura şi ce probe pot fi administrate în rezolvarea conflictului? Detalii, în ediţia de marţi, 19 noiembrie, a emisiunii ,,Oamenii şi legea”.

 

De la ora 13:00, invitata Mihaelei OLARU este Isabela Delia POPA, avocat.

(w882) editia Oam

Angajatorul are dreptul să reţină din salariu numai sumele corespunzătoare impozitelor fiscale şi asigurărilor sociale, precum: impozitele datorate bugetului de stat, aferente venitului realizat din salarii; contribuţiile (CAS şi CASS) datorate bugetului de stat ca urmare a salariului încasat; garanţiile materiale în cazul gestionarilor – numai dacă este cazul; cotizaţia pe care salariatul o are faţă de sindicat, în limita a 1% din venitul brut – numai dacă este cazul. Orice altă reţinere de natură salarială se poate realiza numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive.

(w882) editia Oam

Dacă angajatorul constată că salariatul a cauzat o pagubă din vina sa, legată de munca prestată, poate solicita recuperarea contravalorii prin intermediul unei note de constatare şi evaluare a pagubei, cu acordul ambelor părţi, într-un termen minim de 30 de zile de la comunicare. Scopul acestei note este de a oferi o bază clară şi documentată pentru recuperarea pagubei, precum şi pentru a asigura transparenţă şi respectarea drepturilor ambelor părţi în procesul de recuperare a pagubei. Cu toate acestea, valoarea recuperată nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.

(w882) editia Oam

Ne puteti trimite comentarii, întrebări, sugestii şi propuneri de teme prin mesaj la numarul de WhatsApp 0728.754.133, precum şi la adresa de e-mail oameniisilegea@tvr.ro.

***

Moderator av. Mihaela OLARU

Echipa redacțională Raluca AMZĂR, Liliana VĂDUVA

Producător Mihaela GRECU

Credit foto: Arhiva emisiunii „Oamenii şi legea” - Raluca AMZĂR

 

17:00 Festivalul Ioan Macrea

Partea I

Prezentator si producător Iuliana Tudor

(Reluare)

18:55 Teleenciclopedia

AUGUSTE RODIN (ep.4)

În 1891, la patru decenii după moartea lui Balzac, Émile Zola, președintele Societății Oamenilor de Litere, își convingea confrații să îl desemneze pe Auguste Rodin pentru edificarea unui monument dedicat ilustrului scriitor. Zola, maestrul naturalismului, îi aprecia stilul frust, diferit de academismul altor sculptori „oficiali”. Dezvelită abia după șapte ani, în cadrul Salonului din 1898, statuia a stârnit o furtună de controverse. Admiratorii au apreciat felul în care silueta surprindea fecunditatea plăsmuitorului sutelor de personaje din Comedia umană. Detractorii, în schimb, au contestat creația, numind-o, printre altele, „monstru obez”.

WILHELM CUCERITORUL (ep.4) premieră

La două luni după victoria de la Hastings, din 14 octombrie 1066, în ziua de Crăciun a aceluiași an, Wilhelm, duce de Normandia, este încoronat regele Angliei în splendida Westminster Abbey, din Londra. După invazie, noul monarh rupe legăturile istorice dintre anglo-saxoni și scandinavi, consolidându-le, în schimb, pe cele cu regatele vest-europene. În Anglia se naște o nouă civilizație. Wilhelm începe domnia abolind cutumele saxone autohtone, cam primitive, și le aplică pe cele normande. În plus, localnicilor li se impun disciplina și respectarea legilor. Curând se duce vorba că oricine poate călători cu punga plină de galbeni, fără teamă de tâlhari.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. FOCUL (ep.5) premieră

Prin crearea legendelor, primele popoare hawaiiene și-au astâmpărat nevoia de a da un sens lumii înconjurătoare. Cu aceeași motivație, dar folosind tehnologii recente, vulcanologul Johanne Schmith încearcă să înțeleagă activitatea capriciosului Kilauea. Cămin al zeiței Pele, Kilauea (cel mai activ vulcan din lume) declanșează erupții explozive violente. În urma fiecăreia se depune un strat distinctiv de cenușă, care oferă cercetătorilor informații prețioase. Grosimea stratului de cenușă și dimensiunile particulelor sunt esenţiale pentru determinarea originii și amplorii erupției. Sperând să găsească indicii importante pentru siguranța publică, Dr Schmith „citește” ce a „făcut” vulcanul și convertește datele într-un scenariu actualizat.

INDIILE DE VEST (ep.6)

Din iulie până în ianuarie, pădurile de mangrove sunt luate în stăpânire de stârcii de cireadă.

Originari din Asia, Africa şi Europa, Bubulcus ibis au migrat natural în Americi acum mai bine de un secol și au prosperat. Arborii Rhyzophora mangle joacă rolul unor adevărate recife pentru numeroase păsări de coastă, printre care se numără şi fregatele de mare (Fregata magnificens).

Producator Oana Hasegan

 
De ce vrea Trump Groenlanda?

De ce vrea Trump Groenlanda?

publicat: vineri, 16 ianuarie 2026

Dragoș Mateescu, analist la Institutul Diplomatic Român, e invitatul lui Marian Voicu şi ne explică în detaliu de ce vizează preşedintele SUA ...

„Fețele dictatorului”, un documentar reflecție asupra puterii imaginii, la „Dosar România”

Imagine, retuș, propagandă. Cum a fabricat și demontat fotografia adevărul unei epoci. De la fotografiile oficiale de presă până la imaginile ...

TVR difuzează în premieră Gala Premiilor Academiei Europene de Film

Ceremonia de decernare a celor mai importante distincții ale cinematografiei europene de la Berlin va fi transmisă pe TVR1 în direct, sâmbătă, ...

 

#tvr1