Rafael Udrişte şi Dan Dungaciu au analizat imaginea de moment a încrederii populației în instituțiile naționale și internaționale. Câţi români mai cred în UE şi câţi ar sări să-şi apere ţara am aflat joi, 17 noiembrie, ora 18.00, la TVR 1.
În urmă cu o săptămână a fost dat publicității Barometrul de securitate a României. Sondaj reprezentativ la nivel național, realizat prin metoda interviului telefonic, pe un eșantion de 1.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, Barometrul de securitate a României redă imaginea de moment a încrederii populației în instituțiile naționale și internaționale.
Ierarhia nu s-a schimbat dramatic, dar instituții care beneficiau în mod tradițional de încredere, cum ar fi Biserica şi Armata - sunt afectate la nivelul percepției publice de dificultățile politice, economice şi sociale din ultima vreme. Barometrul de securitate a României este subiectul pe care Rafael Udrişte l-a abordat în ediţia „Omul şi timpul” din această săptămână, joi, 17 noiembrie, de la ora 18.00, la TVR 1.
Potrivit Laboratorului pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică, în parteneriat cu Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, această situație este explicabilă, după doi ani de pandemie, un an marcat de un război de uzură în regiune și de scumpiri semnificative ale traiului zilnic. Toate aceste crize au condus la scăderea încrederii românilor în NATO şi în Uniunea Europeană. Chiar și așa, conform aceluiași sondaj, românii rămân pro-occidentali și pro-europeani: 68% dintre ei sunt optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene pe termen scurt, 78% sunt optimiști privind sprijinul american pentru Europa de Est și doar 10% cred că UE ar trebui să dispară în viitor. În ciuda unor critici serioase la adresa Uniunii, 74% dintre români spun că este mai bine în blocul comunitar decât în afara lui.
Reproșurile pe care ei le aduc structurii europene sunt legate de situația imediată - economică și energetică. Există, de asemenea, percepția negativă că unele țări membre UE profită economic de România, că politicile Uniunii nu se potrivesc întotdeauna României sau că Uniunea Europeană impune reguli excesive.
O atitudine critică evidentă există, în egală măsură, şi față de politicienii locali şi naționali. Românii consideră, conform sondajului, că prețul crescut al energiei este consecința proastei conduceri a ţării (48%), pe de-o parte, a politicilor comunitare (28%), pe de alta, și abia pe locul trei consecința războiului din Ucraina (24%).
Îngrijorător este însă altceva. La întrebarea „ce aţi face dacă România ar fi atacată militar”, 36% dintre români spun că ar participa la apărarea țării, 33% sunt indeciși și 29% ar încerca să plece cu familia în altă parte a lumii. Cei mai mulți români consideră că Rusia este principalul vinovat pentru războiul din Ucraina și că tot ea este adversara încheierii păcii în regiune. Potrivit Barometrului de securitate a României, deși nu se poate vorbi de o reorientare strategică a populației, apare din ce în ce mai acut ideea că țara ar trebui să fie pragmatică și să pună accentul pe propriile interese, fără sa părăsească însă spațiul euroatlantic.
Despre acest sondaj – şi mai ales despre decriptarea lui – a discutat Rafael Udrişte la „Omul şi timpul” cu prof. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române Ion I. C. Brătianu.
***
Situaţii excepţionale, mai puţin cunoscute, din istoria recentă a ţării noastre, sunt cercetate şi dezvăluite în emisiunea-document a Televiziunii Române „Omul şi timpul”, ce poartă semnătura realizatorilor Ruxandra Ţuchel şi Rafael Udrişte. Producţia ne introduce în intrigile demne de filme hollywoodiene ale politicii româneşti, interne şi internaţionale, din perioada interbelică şi anii comunismului, dar şi imediat după încheierea acestei perioade. Din octombrie 2021, urmărim în fiecare săptămână noi episoade „Omul şi timpul” la TVR 1.
