Sâmbătă, 31 mai, de la ora 14:30 Narcis POPESCU îi are ca invitați pe doamna Alexandra SMEDOIU, vicepreședinte Asociația Analiștilor Financiari Certificați din România şi pe domnul prof. univ. dr. Cristian PĂUN, profesor de economie.

... Prin intermediul acestor agenții de rating, un investitor din Statele Unitele ale Americii, care nu cunoaște țara România, poate să aibă niște indicii cu privire la bonitatea țării, calitatea mediului investițional, stabilitatea macroeconomică, cât de buni platnici suntem şi prin acest sistem standard se facilitează, de fapt. Dacă nu am avea aceste ratinguri, ne-ar fi mult mai greu să atragem investiții străine. Acest este motivul pentru care ne interesează ce spun unii și alții despre noi. Se uită în special la capacitatea financiară.  Aici fac paralela cu o gospodărie: atunci când dorești să trăiești mai bine, vrei să îți cumperi mai multe lucruri drăguțe, iar în momentul în care faci acest lucru te uiți ce venituri ai și ce fel de lucruri îți poți permite, dar, datorită economiei de piață, tot timpul îți poți permite un pic mai mult, pentru că există creditul. Așa e și pentru România. Ne împrumutăm ca să trăim cu toții puțin mai bine și acest lucru nu e neapărat rău, ci dimpotrivă. În momentul în care cineva te-a creditat, dorește să fie sigur că vei plăti înapoi. Și aici intervine acest rating. Este, practic, un grad de bonitate, să spunem. Cu cât este mai bun acest rating, cu atât ne vom împrumuta mai ușor. Asta înseamnă că vom găsi şi bani, deci vom găsi surse de finanțare și costul acestora va fi mai mic. Dobânzile vor fi mai mici, iar acest lucru va fi benefic pentru toată lumea, pentru bugetul de stat și pentru toți cetățenii. Acestea sunt motivele pentru care ne interesează foarte mult. Din cauza acestui deficit bugetar foarte mare, cel mai mare din Uniunea Europeană, investitorii încep să-și pună întrebări despre bonitatea noastră. Deja vedem urmările acestor întrebări, costurile de finanțare au crescut și acum vine perioada de evaluare a ratingului și aici ajungem la acest, așa zis, junk. Asta ar însemna un semnal către investitori că România ar putea să aibă probleme în plata împrumuturilor. Unii investitori se vor retrage automat, pentru că marii investitori au niște reguli care spun că nu poți să investești într-o țară al cărei rating este junk, sunt niște reguli de risc, managementul riscului sau cei care vor mai investi vor cere dobânzi foarte mari. Ambele ne vor fi dăunătoare, pentru că ne vom finanța din mai puține surse, deci mult, mult mai scump.

Alexandra SMEDOIU

... Din punctul meu de vedere, îmi păstrez optimismul, nu cred că vom ajunge în zona aceea de junk, dar ca acest lucru să se întâmple trebuie să fim foarte credibili și repede. Mă aștept să se formeze repede un guvern și acest guvern să vină cu măsuri. Reducerea cheltuielilor, realizarea eficiențelor, toate acestea sunt lucruri care, știm bine, nu se pot realiza foarte rapid.

... Cred că nu se poate fără majorarea taxelor, iar faptul că prelungim această agonie nu face bine nimănui.  Eu o văd mai degrabă ca un bandaj de pe o rană. Acum, mediul de afaceri este în expectativă, simte că se apropie ceva, nu știm ce, pentru că sunt tot felul de informații contradictorii care se vehiculează în spațiu public. E adevărat că nici nu avem încă un guvern, deci așteptăm să vină cineva să-și asume acest plan, dar ar fi bine să știm cât mai repede care sunt taxele care vor crește pentru că ceva va crește sigur, ca să înțelegem care va fi impactul în economie.

... Dacă ne uităm la consum, de aici clar colectăm foarte mult. Aici mă refer atât la taxa pe valoare adăugată cât și la zona de accize. Ambele însă se revarsă în prețul tuturor produselor și serviciilor. Iar TVA-ul este o taxă pe care o colectează firmele și o virează imediat la bugetul de stat. Problema cu acestea este că ele colectează câte puțin de la toată lumea, adică afectează pe toată lumea. Când spun colectează puțin de la toată lumea, pare că e un impact minim pentru fiecare dintre noi, însă nu este așa, pentru că pentru o familie cu venituri mici, creșterea TVA-ului înseamnă scăderea puterii de cumpărare, creșterea accizelor înseamnă scăderea puterii de cumpărare, versus un alt tip de familie care are venituri mai mari și care, într-adevăr, nu va simți acest impact. Luăm câte puțin de la fiecare, însă este disproporționat din punct de vedere valoric și moral. Este o balanță foarte fină între aceste tipuri de argumente.

Alexandra SMEDOIU

... Din punctul meu de vedere, atunci când privim dinamica taxelor, foarte puțin se uită la corelarea acestei dinamici și cu rata inflației. Dacă ai o creștere a colectării, de exemplu cu 10% și inflația ta a fost de 10%, nu ai colectat mai multe taxe. Ai colectat mai multe taxe doar prin prisma inflației pe care ai avut-o în economie. Nominal sunt mai multe taxe la buget, dar bugetul apoi este distribuit către cheltuieli. De exemplu statul achiziționează niște lucruri din economie, la prețuri care au sărit cu inflația respectivă, în final nici măcar problema deficitului nu o rezolvi întotdeauna prin această perspectivă. Trebuie să ne uităm foarte atent și cum au evoluat prețurile în economie, să facem și o corelație cu inflația. Din punctul meu de vedere, astăzi, avem aceste probleme cu fondurile europene. Rămân la ideea că, totuși putem spune că am reușit să încasăm, să facem niște lucruri pe zona fondurilor europene, dar este mult sub potențial, mult sub ce aveam noi programat, mai ales pe fondurile europene clasice. Nu poți să fii în al patrulea, al cincelea an de fonduri și aproape să nu dai nimic, să nu distribui nimic în economie pe această zonă. Sunt foarte importante atât ca venit la bugetul statului, ele sunt venituri extrafiscale sau nefiscale, dar și rezolvă problema deficitului. Să nu uităm că ele reprezintă și sursă pentru investiții. Practic asta am făcut, am încărcat deficitul de anul trecut și pe fondul întârzierii pe care am avut-o la fondurile europene, ori asta trebuie să se rezolve. Am văzut că declarațiile din ultima vreme a celor care probabil o să urmeze să guverneze România, pun foarte mult accent pe fondurile europene. Sunt blocate, vedem că pierdem foarte multe fonduri.

Cristian PĂUN

... Chiar dacă pare foarte puțin probabil să reușim, mesajul și acțiunile guvernamentale nu ar trebui să înceapă cu creșterea taxelor. Dacă prima ta măsură pe care o iei în Guvern este să crești TVA-ul și să ceri de fapt populației să ducă mai mulți bani într-un stat pe care nu ai făcut nici cel mai mic efort să-l reformezi, nu răspundem așteptărilor pe care le au cei din economia reală și care duc greul în momentul de față. Cu atât mai mult, contextul ar trebui să ne facă să fim destul de reticenți cu această primă măsură ca fiind cea care ne va salva pentru că nu este salvatoare. În momentul în care noi mai adăugăm niște taxe suplimentare pe mediul de afaceri, practic ratăm înflorirea lui, ratăm atragerea de noi investiții, ratăm reformarea. Noi trebuie să punem presiune pe măsurile care într-adevăr pot repara deficitul.

... Problemele cu deficitul bugetar le avem din 2019. De atunci România a intrat în procedură de deficit excesiv. Suntem în 2025 și în loc să avem un trend bun, avem unul slab.

... TVA-ul se aplică la accize. Accizele sunt impozite specifice, adică se aplică pe cantitate, în general, în timp ce TVA-ul se aplică la accize. Orice creștere cu două puncte procentuale duce și la o creștere a sumelor din accize cu acel TVA.

... Gradul de îndatorare al unei ţări, facem referire la doatoria publică care este legată de deficit şi de foarte multe ori e iluzoriu să te uiţi la datorie pe PIB, pentru că orice majorare a datoriei se face pentru nişte cheltuieli care se include în PIB-ul de dedesubt. În general, datoria publică este legată de deficit. Dacă nu rezolvăm problema deficitului, nu vom rezolva problema acumulării de datorii. Din păcate, înrăutăţirea rating-ului face ca această datorie să vină tot mai scump, tot mai greu şi mai mult, vine pe termene tot mai scurte. Problema deficitului rezolvă şi problema inflaţiei şi a dobânzilor mari pentru că statul concurează cu companiile private să-şi finanţeze acest deficit. În momentul de faţă, toate variabilele macro depind de această problemă a deficitului bugetar pe care o putem rezolva sau o putem înrăutăţi şi mai tare.

Cristian PĂUN

ALCHIMIA BANILOR  – 31.05.2025 – PREMIERĂ!

***

Credit foto: Arhiva emisiunii „Alchimia banilor” - Raluca AMZĂR

***

ECHIPA EMISIUNII:

DOCUMENTARIST

• Giorgiana ŞUŞURINCĂ - ENACHE

JURNALIŞTI TV

• Mihaela IAMANDEI
• Roxana GHIŢULESCU

MODERATOR & REALIZATOR

• Narcis POPESCU

PRODUCĂTOR

• Raluca AMZĂR

https://www.facebook.com/fanTVR1

https://www.tvrplus.ro/live/tvr-1