loader
Foto

Cât de corectă este corectitudinea politică? | VIDEO

Duminică, la „Omul şi timpul”, Rafael Udrişte ne-a provocat la o dezbatere pe un subiect ce a căpătat tot mai multă amploare în ultimii ani. Emisiunea a fost difuzată pe 21 noiembrie, de la ora 19.00, la TVR 1.

 

Rafael Udriște
Omul şi timpul

Când a apărut corectitudinea politică în Statele Unite, era greu de imaginat că, într-o bună zi, ea avea să devină dictat în Europa. Ideea era profund americană şi foarte străină tradiţiilor universitare europene. În Europa nu au existat democraţii ale minorităţilor. Şi aceasta pentru că Europa nu a trăit tragedia americanilor de culoare şi nici nu a trebuit să inventeze „discriminarea pozitivă”, pentru a-i atenua consecinţele. Despre corectitudinea politică, necesitatea şi capcanele ei discută Rafael Udrişte cu invitaţii săi la „Omul şi Timpul”, publicistul Cătălin Sturza, doctor în filologie al Universităţii din Bucureşti, respectiv lector univ. dr. Ionuţ Butoi, de la Facultatea de Jurnalism a aceleiaşi Universităţi din Bucureşti. Emisiunea se vede pe 21 noiembrie, de la ora 19.00, la TVR 1.

La începuturile sale, corectitudinea politică americană a fost limitată doar la universităţi şi în mare parte ignorată de opinia publică. Pasiunile multiculturaliste care au animat campusurile studenţeşti în anii 60 – 70 ai secolului trecut au întâlnit, însă, teren propice în lumea politică de stânga de la Washington.

„Acest radicalism cultural care a ţâşnit atunci din universităţi până la Capitoliu ne creează astăzi tuturor mari probleme de convieţuire şi de armonizare a mai multor direcţii de gândire. Astăzi avem şi noi martirii noştri identitari, activiştii cauzei LGBT sau ai terorismului ecologic, care, de cele mai multe ori, atacă orice fel de normă socială în numele drepturilor omului. În numele libertăţii au ajuns să dărâme, să excludă, să nege realitatea, să reducă la tăcere pe oricine iese din şabloanele corectitudinii politice. Lipsa de discernământ, contestarea anatomiei umane, anularea contextelor istorice au condus la situaţii hilare, dacă nu ar fi dramatice. De ce spun asta? Pentru că artişti şi gânditori esenţiali ai umanităţii ajung sa fie interzişi pentru că au trăit cândva în realităţi socio-politice care ies din graniţele corectitudinii politice de astăzi. Vergiliu, Shakespeare, Beethoven, Mozart, chiar şi Oscar Wilde sunt victimele corectitudinii politice. De ce? Pentru că reprezintă supremaţia omului alb. În aceste condiţii, civilizaţia noastră riscă să sucombe fără drept de apel”, atenţionează Rafael Udrişte.

Universităţile din Europa sau din America încep să nu mai transmită cunoştinţe şi valori de teamă să nu încalce rigorile periculoase ale corectitudinii politice. „Victimizarea identitară începe să fie condiţie esenţială în orice domeniu, în detrimentul meritocraţiei, al adevărului istoric şi chiar al fiziologiei. În aceste condiţii, putem să ne gândim că într-o bună zi corectitudinea politică extremă va duce la anularea gândirii critice şi va alimenta din ce în ce mai mult intoleranţa pe care tocmai ea o incriminează cu tărie. Cu alte cuvinte, dacă opiniile tale insultă, şi insultele mele au dreptul de a fi opinii”, mai spune realizatorul TVR.

O temă grea, sensibilă, dar prezentă în lumea în care trăim. Un subiect ce nu poate fi evitat, prin metoda struţului ce stă cu capul în nisip. Rafael Udrişte îl pune în discuţie alături de invitaţii săi la „Omul şi Timpul”, duminică, 21 noiembrie, de la ora 19.00, la TVR 1.

***

Situaţii excepţionale, mai puţin cunoscute, din istoria recentă a ţării noastre, sunt cercetate şi dezvăluite în emisiunea-document a Televiziunii Române „Omul şi timpul”, ce poartă semnătura realizatorilor Ruxandra Ţuchel şi Rafael Udrişte. Producţia ne introduce în intrigile demne de filme hollywoodiene ale politicii româneşti, interne şi internaţionale, din perioada interbelică şi anii comunismului, dar şi imediat după încheierea acestei perioade. Din 17 octombrie, de la ora 19.00, urmărim în fiecare duminică un nou sezon „Omul şi timpul” la TVR 1.

18:00 Ţară, ţară, cine eşti?

* Moderator Mădălina Dobrovolschi

“Țară, țară, cine ești?” aduce în prim plan oameni care găsesc soluții funcționale pentru comunități şi prezintă soluții care, dacă ar fi multiplicate la nivelul întregii societăți, ar ameliora imaginea României.

Emisiunea propune o perspectivă inedită pe piața media din România, aceea a jurnalismului bazat pe soluții, pentru că, deși pornește de la statistici negative, în care România nu arată deloc bine, emisiunea aduce în studio oameni care construiesc și implementează soluții.

* Code for Romania

Bogdan Ivănel -fondator Code for Romania

Miruna Muscan-coordinator echipa cercetare și proiectare Code for Romania

România are o listă lungă de probleme, în domenii cheie precum educație, sănătate, mediu și comunități vulnerabile, dar are și oameni care înțeleg nevoia de acțiune și care construiesc o infractructură a binelui. Un exemplu sunt cei de la Code for Romania, care scriu un nou capitol în istoria tehnologiei civice și găsesc soluții digitale țintite la probleme grave ale României.

​Producător Ioana Mureşan

Sezon nou

18:55 Teleenciclopedia

* PAOLO VERONESE-NUNTA DIN CANA (ep.2)

Paolo Veronese, pe numele său real Paolo Caliari, obişnuia să picteze în ulei chiar şi lucrările de mari dimensiuni, știind că umezeala și aerul marin degradau frescele murale. Artistul patrona un atelier cu peste 30 de angajați, săvârşind un număr impresionant de tablouri. Lucra repede și-spre deosebire de Tintoretto sau de Tiţian-schimba rareori forma inițială. Făcea schițe precise, pe care ucenicii le transpuneau apoi pe pânză. Tot ei procurau materialele şi preparau culorile, iar Veronese se consacra desăvârșirii compoziției. La Nunta din Cana, pictorul veronez a folosit întâi o pensulă mare, pentru a contura fiecare personaj, apoi una mai fină, pentru finisarea detaliilor. De ajutor i-a fost chiar fratele său, Benedetto, despre care se spune că a definitivat elementele arhitecturale şi cerul din registrul superior.

MARI LIDERI MILITARI AI SECOLULUI AL XX-LEA. DEZINFORMAREA ŞI ÎNŞELĂCIUNEA. NIKITA HRUŞCIOV

La 5 mai 1946, într-un discurs ţinut la Fulton, Missouri, Winston Churchill vorbea despre Războiul Rece dintre Occident şi URSS folosind, pentru prima oară, sintagma Iron Curtain (Cortina de Fier). Aproape 20 de ani mai târziu, în 1962, comuniștii sovietici aveau să instaleze rachete de luptă pe cea mai mare insulă din Caraibe, la nici 160 km de coasta Americii. Diversiunea, numită de istorici Criza rachetelor cubaneze, i-a aparţinut lui Nikita Hrușciov și a fost pe cale să distrugă nu doar America, ci întreaga omenire.

MITURILE GRECIEI ANTICE: APOLLON, ZEUL LUMINII (ep.2) (Premieră)

După ce colindă lumea în carul primit cadou de la Zeus, tânărul Apollon își construiește templul mult visat şi îl numeşte Delphi. Credincioşi din toată Elada vin acolo să afle, de la faimosul Oracol omonim, lămuriri despre viitorul lor. Răspunsurile, oferite de preoteasa Pythia, sunt deseori evazive sau cu tâlc. După ce şi-a ales „reşedinţa”, Apollon începe să-şi consolideze poziția în Olimp. În spatele acestui zeu al luminii şi protector al artelor, care farmecă pe toţi cu lira sa, se ascunde însă un arcaș însetat de sânge.

ECOSISTEME: CHINA (ep.10)

Peste platoul tibetan, cel mai vast și mai înalt din lume, se așterne zăpada. Turme de antilope Pontholops hodgsonii sau Chiru -adulți și pui născuți în iunie-iulie-migrează spre sud. În această lungă călătorie de 7.000 de km, prin Asia Centrală, vor întâlni şi lupi himalayeni (Canis lupus chanco). La final de noiembrie, antilopele încep rutul-perioadă în care masculii se înfruntă direct ori se fugăresc cu până la 70 de km pe oră, pentru a-şi disputa haremuri compuse, uneori, din peste zece femele.

Producător Oana Haşegan

 
Duminică seară, ne relaxăm la „Popasuri muzicale cu Junii Sibiului”, pe TVR 1

La aniversarea celor 80 de ani de existenţă a Junilor, Televiziunea Română difuzează o serie de recitaluri muzical coregrafice ale acestora şi ...

Cum văd ucrainenii pacea? Aflăm sâmbătă, la „Breaking Fake News”

În aceeaşi ediţie, despre listele de cuvinte şi expresii interzise în America administraţiei Trump, dar şi despre cei 76 de ani de existență ai ...

“Bucuria credinței”: Biserica Universității Gheorghe Asachi | VIDEO

Biserica din campusul Universității Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iași reprezintă mult mai mult decât o simplă structură arhitecturală. Este un ...

 

#tvr1