loader
Foto

Cât de corectă este corectitudinea politică? | VIDEO

Duminică, la „Omul şi timpul”, Rafael Udrişte ne-a provocat la o dezbatere pe un subiect ce a căpătat tot mai multă amploare în ultimii ani. Emisiunea a fost difuzată pe 21 noiembrie, de la ora 19.00, la TVR 1.

 

Rafael Udriște
Omul şi timpul

Când a apărut corectitudinea politică în Statele Unite, era greu de imaginat că, într-o bună zi, ea avea să devină dictat în Europa. Ideea era profund americană şi foarte străină tradiţiilor universitare europene. În Europa nu au existat democraţii ale minorităţilor. Şi aceasta pentru că Europa nu a trăit tragedia americanilor de culoare şi nici nu a trebuit să inventeze „discriminarea pozitivă”, pentru a-i atenua consecinţele. Despre corectitudinea politică, necesitatea şi capcanele ei discută Rafael Udrişte cu invitaţii săi la „Omul şi Timpul”, publicistul Cătălin Sturza, doctor în filologie al Universităţii din Bucureşti, respectiv lector univ. dr. Ionuţ Butoi, de la Facultatea de Jurnalism a aceleiaşi Universităţi din Bucureşti. Emisiunea se vede pe 21 noiembrie, de la ora 19.00, la TVR 1.

La începuturile sale, corectitudinea politică americană a fost limitată doar la universităţi şi în mare parte ignorată de opinia publică. Pasiunile multiculturaliste care au animat campusurile studenţeşti în anii 60 – 70 ai secolului trecut au întâlnit, însă, teren propice în lumea politică de stânga de la Washington.

„Acest radicalism cultural care a ţâşnit atunci din universităţi până la Capitoliu ne creează astăzi tuturor mari probleme de convieţuire şi de armonizare a mai multor direcţii de gândire. Astăzi avem şi noi martirii noştri identitari, activiştii cauzei LGBT sau ai terorismului ecologic, care, de cele mai multe ori, atacă orice fel de normă socială în numele drepturilor omului. În numele libertăţii au ajuns să dărâme, să excludă, să nege realitatea, să reducă la tăcere pe oricine iese din şabloanele corectitudinii politice. Lipsa de discernământ, contestarea anatomiei umane, anularea contextelor istorice au condus la situaţii hilare, dacă nu ar fi dramatice. De ce spun asta? Pentru că artişti şi gânditori esenţiali ai umanităţii ajung sa fie interzişi pentru că au trăit cândva în realităţi socio-politice care ies din graniţele corectitudinii politice de astăzi. Vergiliu, Shakespeare, Beethoven, Mozart, chiar şi Oscar Wilde sunt victimele corectitudinii politice. De ce? Pentru că reprezintă supremaţia omului alb. În aceste condiţii, civilizaţia noastră riscă să sucombe fără drept de apel”, atenţionează Rafael Udrişte.

Universităţile din Europa sau din America încep să nu mai transmită cunoştinţe şi valori de teamă să nu încalce rigorile periculoase ale corectitudinii politice. „Victimizarea identitară începe să fie condiţie esenţială în orice domeniu, în detrimentul meritocraţiei, al adevărului istoric şi chiar al fiziologiei. În aceste condiţii, putem să ne gândim că într-o bună zi corectitudinea politică extremă va duce la anularea gândirii critice şi va alimenta din ce în ce mai mult intoleranţa pe care tocmai ea o incriminează cu tărie. Cu alte cuvinte, dacă opiniile tale insultă, şi insultele mele au dreptul de a fi opinii”, mai spune realizatorul TVR.

O temă grea, sensibilă, dar prezentă în lumea în care trăim. Un subiect ce nu poate fi evitat, prin metoda struţului ce stă cu capul în nisip. Rafael Udrişte îl pune în discuţie alături de invitaţii săi la „Omul şi Timpul”, duminică, 21 noiembrie, de la ora 19.00, la TVR 1.

***

Situaţii excepţionale, mai puţin cunoscute, din istoria recentă a ţării noastre, sunt cercetate şi dezvăluite în emisiunea-document a Televiziunii Române „Omul şi timpul”, ce poartă semnătura realizatorilor Ruxandra Ţuchel şi Rafael Udrişte. Producţia ne introduce în intrigile demne de filme hollywoodiene ale politicii româneşti, interne şi internaţionale, din perioada interbelică şi anii comunismului, dar şi imediat după încheierea acestei perioade. Din 17 octombrie, de la ora 19.00, urmărim în fiecare duminică un nou sezon „Omul şi timpul” la TVR 1.

21:00 Via Transilvanica-O călătorie prin România mai puţin umblată

(VIA TRANSILVANICA-A JOURNEY THROUGH WILD ROMANIA, Germania, 2024)

Realizatori: Alina Teodorescu, Dimitrie Iordănescu

* Documentar. România, o ţară cu o istorie bogată şi cu zone de natură sălbatică, invită privitorul să-i descopere secretele de-a lungul traseului turistic Via Transilvanica, cu o lungime de 1.400 km.

“Drumul care uneşte” traversează ţara din anul 2022 şi “este în primul rând un proiect social, prin care comunităţi întregi care se aflau pe cale de dispariţie, primesc un nou sens şi o posibilitate de dezvoltare economică printr-un tip de turism făcut în tihnă, în care actorul principal, drumeţul, nu are nevoie de lux, se mulţumeşte cu lucruri de bază şi ştie să aprecieze valoarea produselor locale, are respect pentru programul de lucru al oamenilor din comunităţi, este curios şi binevoitor”-după cum spun înşişi iniţiatorii proiectului.

Partea I

Bucovina, Ţinutul de sus şi Terra Siculorum

Via Transilvanica porneşte din nordul ţării, din Bucovina, punte de legătură între Transilvania şi Moldova, de la Mănăstirea Putna.

Apoi, continuă spre Lunca Ilvei, din judeţul Bistriţa‑Năsăud, la poalele munților Rodnei. Aici începe regiunea Ţinutul de Sus, cu o lungime de 277 km. Via Transilvanica trece aici prin munţi şi ne arată că asprimea locului a învăţat oamenii să se adapteze în faţa naturii şi a vremurilor.

Apoi continuă prin Terra Siculorum, denumirea în latină a Ţinutului Secuiesc, o regiune a României care contribuie semnificativ la întregirea etajelor etnice, culturale şi istorice ale drumului Via Transilvanica. Traseul prin Ţinutul Secuiesc începe de la Câmpu Cetăţii, parcurge depresiunea Sovata‑Praid, de unde continuă pe dealurile Transilvaniei, ajungând în diferite sate secuieşti, locuite de oameni hotărâţi şi gospodari, care încă mai păstrează tradiţii şi obiceiuri din vechime. Redactor Laura Bălan

22:00 România construită

(redifuzare)

Episodul 2: Devenirea

Al doilea episod este din punct de vedere vizual dedicat aproape în exclusivitate arhitecturii religioase. Motivul este evident, ne aflăm în perioada în care acest tip de construcție a evoluat de la simplul lăcaș de cult la reședință domnească fortificată, fiind reprezentativ pentru ilustrarea puterii și faimei ctitorului. În paralel, principalele evenimente se succed de la opțiunea definitiv creștin orientală a principatelor extracarpatice la apogeul acestora, economic, politic și artistic. Este momentul în care există cu certitudine o orientare europeană la nivelul familiilor domnitoare. Am ales pentru expresia acestui vârf al dezvoltării principatelor Mânăstirea Dragomirna, una dintre cele mai „europene” construcții al epocii. Realizator Alexandru Munteanu

 
„Dezacorduri de pace” – noua emisiune de dezbatere de la TVR 1: opinii ferme, dialog autentic și echilibru

Actualitatea, analizată de marți până joi, de la ora 20:00, de Monica Ghiurco, Dana Chera, Dragoș Pătraru, Valeriu Nicolae, Vlad Craioveanu și ...

„Breaking Fake News”: de ce ne întoarcem pe Lună? Sâmbătă, la TVR 1

Reluarea misiunilor spre Lună și numeroasele „teorii” ce însoțesc acest subiect sunt în prim-plan la „Breaking Fake News”. Invitatul lui Marian ...

Cate Blanchett este „Blue Jasmine” – sâmbătă seară, la TVR 1

Alec Baldwin şi Peter Sarsgaard se mai regăsesc în distribuţia dramei a cărei regie e semnată de Woody Allen. Vedem filmul în premieră sâmbătă, ...

 

#tvr1