România stă pe o adevărată comoară: minerale rare, esențiale pentru economia globală, mai ales în contextul tensiunilor internaționale. Într-o lume în plină competiție pentru resurse, atenția se îndreaptă tot mai mult spre zăcămintele din ţara noastră. „Comorile României”, un documentar exploziv despre situația materialelor critice ale statului român care urmează să fie exploatate - la TVR 1, luni, 17 noiembrie, ora 22.05, la „Dosar România”.

În 2025, România a intrat pe lista Comisiei Europene a țărilor care pot demara trei exploatări din care vor fi extrase cupru, grafit și magneziu. Pe lângă aceste materiale denumite critice și strategice, vor mai fi extrase mari cantități de aur.

Resursele sunt uriașe, iar profiturile estimate – pe măsură. Dar, ca în orice poveste despre bogății ascunse, apar și controverse, temeri și întrebări fără răspuns: cine câștigă cu adevărat din exploatarea acestor comori?

Jurnalistul Gabriel Geamănu pornește într-o călătorie în Hunedoara și Gorj, pentru ne spune ce se va întâmpla cu bogățiile României.

La Rovina, în inima Hunedoarei, compania SAMAX – firmă privată din Criscior, subsidiară a grupului multinațional Euro Sun Mining – intenţionează să deschidă una dintre cele mai mari exploatări miniere, prin care să extragă aproximativ 650.000 de tone de cupru și peste 300 de tone de aur. În zonă s-au descoperit și alte rezerve de materiale rare, cu importanță strategică.

Proiectul stârnește însă reacții puternice. Activiștii de mediu avertizează că acesta ar putea afecta iremediabil ecosistemul, în timp ce reprezentanții firmei susțin că vor respecta standardele de protecție a mediului.

Sorin Halga, director SAMAX

Sorin Halga, directorul SAMAX România, declara anul trecut: „Vom încerca să afectăm cât mai puțin mediul și nu vom exploata cu cianuri. Proiectul se va întinde, în prima fază, pe o perioadă de 17 ani și va fi o descopertă, adică exploatare de aur și cupru la suprafață. Ulterior, vom exploata aceste minerale, dar în subteran.”

Dar şi comunitatea e împărțită în privinţa exploatării la Rovina. Unii vor să-și vândă terenurile pentru a face loc carierei, alții refuză să plece, temându-se că liniștea și viața lor vor fi îngropate odată cu pământul.

Cornel Popa - localnic Rovina, județul Hunedoara, susținător al proiectului minier

În acest timp, directorul Halga susţine: „Vom asigura multe locuri de muncă, dar vom plăti și taxe și impozite statului român. Estimăm că România va câștiga, în cei peste 30 de ani de exploatare peste un miliard de euro.”

Diana Meteș - localnică Curechiu, județul Hunedoara, opozant al proiectului minier

La câteva sute de kilometri distanță, în Baia de Fier, județul Gorj, se află unul dintre cele mai mari zăcăminte de grafit din Uniunea Europeană – o rezervă strategică extrem de importantă. Într-o Europă dependentă de importurile de grafit, în special din China și Madagascar, exploatarea acestei rezerve ar putea reduce importurile cu până la jumătate.

Proiectul ar urma să fie derulat de SALROM – Societatea Națională a Sării, aflată în subordinea Ministerului Economiei. Echipa TVR a stat de vorbă cu Dumitru Crețu, director SALROM, filiala Vâlcea, despre planurile și responsabilitățile care vin odată cu această misiune.

„Grafitul este esențial în industria constructoare de mașini, pentru autovehiculele electrice, dar și pentru industria aerospațială, nucleară ori siderurgică. Partea cea mai importantă este că statul român va exploata grafitul de la Baia de Fier și se preconizează că lucrările vor începe în anul 2026", declară Dumitru Crețu.

Dumitru Crețu - director SALROM, Râmnicu-Vâlcea

România are resurse strategice de o valoare uriașă. Dar cum le exploatăm? În folosul cui? Și cu ce preț pentru natură și oameni?

Între bogății, beneficii și controverse, „Comorile României” aduce în fața telespectatorilor poveștile, vocile și dilemele unei țări care stă pe aur, dar se teme să-l atingă. Luni, 17 noiembrie, ora 22.05, la TVR 1, la „Dosar România”.

„Comorile României” - un film documentar realizat de Gabriel Geamănu.

Montaj: Roxana Elekes | Imagine: Iulian One | Producător: Răzvan Butaru