loader

Compozitoare premiată cu Oscar, autoarea muzicii pentru „Fantomele fiordului”

TVR 1 continuă difuzarea unuia dintre cele mai apreciate seriale din genul „Nordic noir" şi cea mai scumpă producţie de televiziune realizată vreodată în Islanda. Din 29 iulie, seria a doua „Fantomele fiordului”- de luni până joi, ora 22.00.

 

O echipă fantastică de muzicieni şi-a pus semnătura pe muzica serialului islandez Fantomele fiordului, pe care telespectatorii îl pot urmări în această perioadă la TVR 1. Tema muzicală a întregului serial, dar şi coloana sonoră a primului sezon au fost compuse de islandezul Jóhann Jóhannsson şi de compozitoarea şi violoncelista, de asemenea islandeză, Hildour Guðnadóttir.

(w882)

Jóhann Jóhannsson, compozitorul temei şi al muzicii primului sezon, a fost primul islandez care a câştigat un Golden Globe, iar acest premiu i-a revenit pentru muzica din The Theory of Everything, povestea biografică a astrofizicianului Stephen Hawking. Împreună cu compozitoarea şi violoncelista Hildur Guðnadóttir, Jóhannsson a compus muzica pentru Fantomele fiordului (Trapped). Hildur Guðnadóttir, care de alfel şi interpretează la violoncel tema muzicală în serial, este cea care a câştigat cele mai importante premii pentru muzică de film în 2020, cu coloana sonoră a celebrului Joker.

(w500)

La numai 37 de ani, Hildur Ingveldardóttir Guðnadóttir este o compozitoare şi muziciană islandeză cunoscută în întreaga lume în special pentru muzica pe care a compus-o pentru film şi televiziune - thriller-ul Sicario: Day of the Soldato (2018), dar mai ales miniseria Cernobîl, produsă de HBO şi pentru care a primit un Primetime Emmy Award, precum şi un Grammy.

(w882)

Pentru muzica din cel mai recent succes cinematografic – Joker – compozitoarea islandeză a fost recompensată cu Oscar, Golden Globe, precum şi cu BAFTA Award, islandeza înregistrând de altfel o premieră: este prima compozitoare care a  primit în acelaşi timp un Golden Globe şi un premiu BAFTA pentru cea mai bună muzică de film.

Cum continuă serialul Fantomele fiordului în sezonul al doilea

Plasată la trei ani după evenimentele din primul sezon, cea de-a doua serie Fantomele fiordului începe cu un puternic atac asupra ministrului Industriilor, în apropierea Parlamentului din Rejkjavik. Ea supravieţuieşte, dar atacatorul ei, în mod surprinzător, o persoană pe care ea o cunoaşte de mult timp – nu.

(w882)

Andri Ólafsson, care a lucrat pentru poliţie în capitala Islandei de când viaţa lui de familie a fost distrusă în urmă cu trei ani, găseşte diverse flyere printre lucrurile care aparţineau victimei, ceea ce conduce la concluzia că aceasta avea legături cu grupul naţionalist de extremă dreaptă Ciocanul lui Thor. Acest grup plănuia un protest în partea de nord a ţării, de unde era şi atacatorul. Este şi zona din apropierea oraşului natal al lui Andri, acolo unde trebuie să se întoarcă pentru a se întâlni cu familia atacatorului şi unde îşi va continua investigaţia.

(w882)

TVR 1 a inclus pentru prima dată în programul său un „Nordic noir”: este vorba despre cea mai scumpă producţie de televiziune realizată vreodată în Islanda - Fantomele fiordului (Trapped 2015-2019). Telespectatorii pot urmări cea de-a doua serie în continuarea primei, tot de luni până joi, ora 22.00.

18:00 Exclusiv în România

* Prezintă Cristian Tabără

Pecica, povești de bun gust

Echipa Exclusiv în România explorează hotarul de Vest al României.

Cristi Tabără și Cristina Șoloc ajung foarte aproape de granița cu Ungaria, în județul Arad, mai exact în Pecica, un oraș în plină dezvoltare, cu povești și tradiții care merită prezentate.

Mai întâi aflăm povestea fântânii Momac, denumită astfel după numele unui primar de la 1897-fântână care funcționează în continuare și care, la vremea respectivă, deținea un record ieșit din comun: un foraj adânc de 341 m și un debit de 33 de litri/ minut. O lucrare spectaculoasă atât în trecut, cât și în prezent, o adevărată operă de artă și un punct de socializare pentru localnici Oamenii vin să ia apă de aici și mai schimbă impresii. Apoi, aproape de fântână, mergem să vedem și stejarul regelui Mihai-un copac care a fost plantat de directorul școlii maghiare, la vremea respectivă, în cinstea nașterii moștenitorului tronului României-Mihai întâi. Copacul are o poveste interesantă: a fost protejat de a lungul timpului, pentru că la un moment dat, când s-a sistematizat centrul vechi, comuniștii au vrut să taie toți copacii din zonă, iar localnicii au făcut un fel de zid viu ca să-l protejeze, evident iritând autoritățile comuniste.

Unul dintre locurile de neratat din Pecica este Centrul de Vizitare, care este și primul muzeu digital permanent din țară, aflat într-o clădire avangardistă, unică în România, inspirată după opera „Miracolul” de Brâncuși. Este locul perfect pentru a afla despre istoria și tradițiile comunității, într-un mod amuzant și modern, Centrul fiind echipat cu ecrane touchscreen, proiectoare 3D, o bicicletă interactivă, care utilizează energia creată prin pedalare, pentru derularea pe ecran a inregistrărilor traseelor de bicicleetă sau aeriene din Lunca Mureșului, precum și un cuptor autentic, funcțional, din cărămidă arsă. Afară sunt amplasate mese și scaune, iar umbra clădirii dă ora exactă, prin proiectarea pe ceasul solar amenajat în jur.

De asemenea, dacă tot ne aflăm în Pecica, evident că nu putem uita de faimoasa Pită de Pecica-specialitate locală, care are un brand protejat la nivelul Uniunii Europene, așa că intrăm într-o fabrică unde această pâine tradițională este preparată după o rețetă transmisă din generație în generație și este cu adevărat o reprezentare culinară a locului, a comunității. Așa că dacă ajungeți aici să nu cumva să nu gustați din această emblemă a orașului Pecica.

Și vă mai recomandăm ceva, pe lângă faimoasa Pită de Pecica: un soi de bucătărie, de hotar sau chiar transfrontalieră (sunt doar vreo 5 km, în linie dreaptă până în Ungaria), ca să vedeți ce înseamnă, de exemplu, o tocăniță de vită făcută româno-ungurește, la taverna orașului, pentru că există un specific al bucătăriei de aici, care chiar merită descoperit.

Apoi, aproape de Pecica, la Bezdin, vizităm o mănăstire sârbească, de la 1690. În tot Banatul, sârbii au avut și au în continuare reprezentarea lor bisericească, iar la mănăstirea de la Bezdin, care se reconstruiește acum, există și o mini comunitate de călugări ortodocși sârbi, veniți din Serbia, ca să contribuie la ortodoxia sârbească locală.

Producător Marin Găbudean

Realizator Cristian Tabara

Jurnalist Cristina Madgearu

19:00 Telejurnal

*Ştiri* Sport* Meteo. Prezintă Alina Stancu

Producător Diana Anghel / Dorin Munteanu

Transmisiune directă

 
Educația om-animale-mediu (One Health) salvează vieți – de la copii și animale, la sănătatea comunității

Sâmbătă de sâmbătă, în cadrul rubricii „Povestea din ochii lor”, în studioul emisiunii „Weekend Matinal", la TVR1, ne întâlnim cu invitați mari ...

Insolvența, sfârșitul unei afaceri sau șansa unui nou început?

În ultimii ani, tot mai multe companii s-au confruntat cu dificultăți financiare. Ce înseamnă, în realitate, insolvența? Este ea sinonimă cu ...

Lun(e)a de teatru la TVR 1: capodopere din Arhiva de Aur readuc pe micul ecran marile nume ale scenei românești

În fiecare luni, de la ora 20:00, pe parcursul lunilor iulie, august și septembrie, TVR 1 propune telespectatorilor o colecție de spectacole de ...

 

#tvr1