loader
Foto

Galerie foto

Cristian Tabără: „Chiar dacă unii hrănesc nostalgiile „Epocii de Aur”, numai un orb sau un răuvoitor va nega progresul țării”

În ultimii 35 de ani, România a parcurs un drum plin de transformări, iar televiziunea publică a fost martoră a acestora, punând în lumină progresul. În fiecare miercuri, de la ora 21:00, la TVR 1, campania „România face bine” își propune să analizeze acest parcurs pe întreg teritoriul național, asigurându-se că fiecare regiune este reprezentată și că vocea comunităților locale este auzită.

 

După Iași, Slatina și Sinaia, miercuri, 20 noiembrie, de la ora 21:00, moderatorii Mihaela Crăciuni şi Cristian Tabără ne propun să mergem în Constanța, pentru a da glas Dobrogei multiculturale. Despre „România face bine”, dar şi despre aşteptări şi speranţe în democraţie, a vorbit într-un interviu Cristian Tabără.

Ce înseamnă pentru tine Campania "România face bine"?

Cristian Tabără: Mi se pare un proiect extrem de util pentru a evalua prin vocea publicului neimplicat politic starea țării la 35 de ani de la evenimentele din decembrie 1989. M-am pomenit în acest proiect fără să fiu întrebat, probabil datorită faptului că străbat tara de peste zece ani, cu "Exclusiv în România", dar nu regret. Conjugate, cele două proiecte mă completează profesional și mă ajută să candidez la următoarele alegeri. Glumesc! ☺️ De fapt, mă bucur să pot da glas românilor cu privire la viața lor, la 35 de ani de la schimbarea din 1989.

Caravana "România face bine" a pornit deja la drum. Cum ați fost întâmpinați? Ce au spus oamenii? Au avut și mesaje pe care îşi doresc să le transmită prin intermediul TVR?

Nu au avut mesaje pe care să le transmită prin TVR, dar au fost sinceri și fără menajamente în ceea ce au spus în emisiune. Asta mă bucură, fiindcă este un indicator al faptului că au prins gustul libertății și îl exprimă fără reticențe. Și mă bucură și faptul că nu fetișizează televiziunile, deși mulți dintre ei sunt încă prinși în mrejele comercialului facil oferit de cele mai multe dintre televiziunile private.

Care este următoarea destinație şi ce teme se vor dezbate?

Am fost la Iași, Slatina și Sinaia, iar acum vom merge la Constanța. Astfel, după ce am auzit vocea Moldovei și a Olteniei, vom da glas și Dobrogei multiculturale, dar și acelei Dobrogea în care s-a derulat unul dintre cele mai dramatice episoade ale reprimării organizate de regimul comunist: Canalul. Vom căuta să aflăm și ce este bine și ce este rău în turismul românesc la Marea Neagră, dar și cât și cum s-a dezvoltat întreaga Dobrogea.

Ca jurnalist, ai fost martor la transformări semnificative în societate în cei 35 de ani de la Revoluție?

Da, România s-a schimbat imens în bine în cei 35 de ani de regim democratic. Chiar dacă unii hrănesc nostalgiile „Epocii de Aur”, numai un orb sau un răuvoitor va nega progresul țării. Dar democrația dă glas și celor pe care dictatura după care oftează i-ar fi redus la tăcere pentru vocea critică.

Străbați tara și în emisiunea "Exclusiv în Romania". În drumurile tale, ai vazut lucruri care s-au transformat în bine?

Oamenii sunt optimiști realiști. Muncesc și se dezvoltă, dar sunt nemulțumiți de faptul că țara nu progresează așa cum ar fi trebuit, judecând după resursele și potențialul ei. Poporul critică mediul politic, deși tot poporul este cel care votează clasa politică de la guvernare. Astfel, partea bună a democrației este libertatea, iar partea "rea" a libertății este aceea că votul unui academician este egal cu votul unui om needucat. Ghici care categorie este cea mai numeroasă? Însă tocmai acesta este rolul proiectului "România face bine": să contribuie la informarea corectă, dând glas românilor. Iar „Exclusiv în România” este baza mea de documentare „la firul ierbii”.

(w882)

17:00 Festivalul Ioan Macrea

Partea I

Prezentator si producător Iuliana Tudor

(Reluare)

18:55 Teleenciclopedia

AUGUSTE RODIN (ep.4)

În 1891, la patru decenii după moartea lui Balzac, Émile Zola, președintele Societății Oamenilor de Litere, își convingea confrații să îl desemneze pe Auguste Rodin pentru edificarea unui monument dedicat ilustrului scriitor. Zola, maestrul naturalismului, îi aprecia stilul frust, diferit de academismul altor sculptori „oficiali”. Dezvelită abia după șapte ani, în cadrul Salonului din 1898, statuia a stârnit o furtună de controverse. Admiratorii au apreciat felul în care silueta surprindea fecunditatea plăsmuitorului sutelor de personaje din Comedia umană. Detractorii, în schimb, au contestat creația, numind-o, printre altele, „monstru obez”.

WILHELM CUCERITORUL (ep.4) premieră

La două luni după victoria de la Hastings, din 14 octombrie 1066, în ziua de Crăciun a aceluiași an, Wilhelm, duce de Normandia, este încoronat regele Angliei în splendida Westminster Abbey, din Londra. După invazie, noul monarh rupe legăturile istorice dintre anglo-saxoni și scandinavi, consolidându-le, în schimb, pe cele cu regatele vest-europene. În Anglia se naște o nouă civilizație. Wilhelm începe domnia abolind cutumele saxone autohtone, cam primitive, și le aplică pe cele normande. În plus, localnicilor li se impun disciplina și respectarea legilor. Curând se duce vorba că oricine poate călători cu punga plină de galbeni, fără teamă de tâlhari.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. FOCUL (ep.5) premieră

Prin crearea legendelor, primele popoare hawaiiene și-au astâmpărat nevoia de a da un sens lumii înconjurătoare. Cu aceeași motivație, dar folosind tehnologii recente, vulcanologul Johanne Schmith încearcă să înțeleagă activitatea capriciosului Kilauea. Cămin al zeiței Pele, Kilauea (cel mai activ vulcan din lume) declanșează erupții explozive violente. În urma fiecăreia se depune un strat distinctiv de cenușă, care oferă cercetătorilor informații prețioase. Grosimea stratului de cenușă și dimensiunile particulelor sunt esenţiale pentru determinarea originii și amplorii erupției. Sperând să găsească indicii importante pentru siguranța publică, Dr Schmith „citește” ce a „făcut” vulcanul și convertește datele într-un scenariu actualizat.

INDIILE DE VEST (ep.6)

Din iulie până în ianuarie, pădurile de mangrove sunt luate în stăpânire de stârcii de cireadă.

Originari din Asia, Africa şi Europa, Bubulcus ibis au migrat natural în Americi acum mai bine de un secol și au prosperat. Arborii Rhyzophora mangle joacă rolul unor adevărate recife pentru numeroase păsări de coastă, printre care se numără şi fregatele de mare (Fregata magnificens).

Producator Oana Hasegan

 
De ce vrea Trump Groenlanda?

De ce vrea Trump Groenlanda?

publicat: vineri, 16 ianuarie 2026

Dragoș Mateescu, analist la Institutul Diplomatic Român, e invitatul lui Marian Voicu şi ne explică în detaliu de ce vizează preşedintele SUA ...

„Fețele dictatorului”, un documentar reflecție asupra puterii imaginii, la „Dosar România”

Imagine, retuș, propagandă. Cum a fabricat și demontat fotografia adevărul unei epoci. De la fotografiile oficiale de presă până la imaginile ...

TVR difuzează în premieră Gala Premiilor Academiei Europene de Film

Ceremonia de decernare a celor mai importante distincții ale cinematografiei europene de la Berlin va fi transmisă pe TVR1 în direct, sâmbătă, ...

 

#tvr1