loader

Criticul de film Mihai Chirilov, invitatul Marinei Constantinescu la Nocturne

„România anilor 2000 a ieşit din ghetoul cultural graţie filmului românesc. Nu graţie literaturii sau teatrului”, susţine invitatul Marinei Constantinescu în ultima ediție a emisiunii Nocturne.

 

Marina Constantinescu
Nocturne

Ediția emisiunii de luni 28 octombrie este disponibilă online pe TVR+

Invitatul Marinei Constantinescu de luni, 28 octombrie, la Nocturne de la TVR 1 ş i TVR HD, a fost criticul de film Mihai Chirilov.

Plecat din Tulcea să studieze la Politehnica din Bucureşti, cu voluptatea provincialului, Mihai Chirilov a încercat tot, a văzut tot - teatru, filme, locuri... „Student fiind la o facultate pe care o detestam, am început să vând ţigări, la pachet şi la bucată, plicuri de ness şi multe alte lucruri pentru câţiva bani în plus. Pe care îi cheltuiam pe haine, pe restaurante scumpe şi pe filme. Foarte multe filme. Uneori, câte două-trei pe zi!”, mărturiseşte Mihai Chirilov, cel care a ajuns să locuiască pentru o perioadă în New York şi să realizeze selecţia de filme pentru TIFF.

Despre filmul românesc în general şi despre participarea lui în competiţiile internaţionale de film, despre cum se face selecţia filmelor de la TIFF, despre finanţare în producţia românească de filme, despre reuşitele acestuia peste graniţe ați putut afla mai multe din discuţia Marinei Constantinescu şi a lui Mihai Chirilov la Nocturne de la TVR 1 şi TVR HD.

„Avem nevoie de timp pentru a înţelege de ce brusc filmul românesc a devenit cel mai important produs cultural de export al României", este de părere criticul de film, care continuă: „Nu sunt de acord cu toate vocile astea delirante care spun că România trebuia să câştige sau că au fost jocuri politice. Nu poţi influenţa nicicum un juriu de 10-12 personalităţi prea importante şi prea orgolioase pentru a accepta un astfel de joc”, argumentează Chirilov. Şi tot despre filmul românesc la export, criticul mai remarcă: „Pe măsură ce banii s-au împuţinat în filmul românesc - pentru producţie, promovare ş.a.m.d. - performanţele au crescut". (Mihai Chirilov)

Realizatoarea Marina Constantinescu îl provoacă: „Eu nu cred că există filmul românesc. Există regizori de film cu identitate". Răspunsul invitatului vine prompt: „România anilor 2000 a ieşit din ghetoul cultural graţie filmului românesc. Nu graţie literaturii sau teatrului, să fim bine înţeleşi!". Alte sublinieri ferme ale criticului de film Mihai Chirilov puteţi urmări la Nocturne, luni, la miezul nopţii.

***

Noul sezon al emisiunii Nocturne a început pe 7 octombrie cu un invitat special: Ioan Holender, directorul artistic al Festivalului Internaţional George Enescu, recent încheiat, ediţia fiind un omagiu adus participanţilor extraordinari şi prestaţiilor încântătoare din Festival. Apoi, microfonul invitatului a fost preluat de operatorul Vivi Drăgan Vasile şi de regizorul Cristi Puiu.

Criticul de teatru Marina Constantinescu a început să facă televiziune în 2000, ca realizator al emisiunii Cabina de montaj, iar din 2001 povestea ei continuă cu Nocturne, emisiune difuzată de TVR 1.

Nocturne este o reverenţă în faţa valorii, a verticalităţii morale şi profesionale, aşa cum o descrie şi Marina Constantinescu. „Nocturnele sunt poveşti cu şi despre oamenii din mine şi din jurul nostru. Sondez continuu pe terenul marilor valori, prea puţin cunoscute, pe de o parte, precum şi dialoghez cu mari personalităţi, prea bine cunoscute, pe care încercăm să le prezentăm, cu smerenie şi cu modestie, în imagini mai puţin bătătorite, cu stări mai puţin intuibile." Marina Constantinescu face echipă la Nocturne cu regizorul Aurel Badea şi producătorul Oana Cucuruzeanu.

Întreaga colecţie de emisiuni Nocturne poate fi vizionată online pe www.tvrplus.ro, iar cei interesaţi pot interacţiona cu echipa emisiunii pe pagina de Facebook - http://bit.ly/NocturneTVR1.

 

18:00 Teleenciclopedia

*ARMATA ROMANTICILOR. EPOCA EMANCIPĂRII (1855-1871)(ep. 14)
Balzac și Nerval au părăsit această lume. Courbet consacră un nou curent în pictură: realismul. Din mintea lui Baudelaire cresc Florile răului, iar Flaubert lucrează la primul său roman: Doamna Bovary. Hugo ține, în Adunarea Națională, discursuri neagreate de colegii conservatori. A Doua Republică i-a dezamăgit pe romantici. Când, în 1852, președintele Ludovic Napoleon Bonaparte se proclamă împărat, cu titlul Napoleon al III-lea, republicanul Hugo fuge din Franța la Bruxelles, apoi pe insula Jersey şi, în cele din urmă, în Guernsey. În exil, poetul devine figură marcantă a mișcării de rezistență.

*ISTORIA CAPITALISMULUI AMERICAN. PARADISUL MILIONARILOR (ep.1)

În 1863, John D. Rockefeller investeşte într-una dintre cele aproximativ 30 de rafinării din Cleveland, Ohio. În 1868, firma sa obține de la compania feroviară Lake Shore Railroad tarife de transport cu aproximativ 71% mai mici decât cele practicate în mod obișnuit, în schimbul unor volume mari de marfă și al preluării unor operațiuni logistice. În 1870, Rockefeller și partenerii săi înființează Standard Oil Company. Un alt milionar al vremii este scoţianul Andrew Carnegie. Acesta emigrează în America la 13 ani şi ocupă o funcție de conducere în industria feroviară înainte de a împlini 30 de ani. În 1873, Andrew Carnegie începe construcția propriei sale mari oțelării, Edgar Thomson Steel Works, la Braddock, lângă Pittsburgh, iar uzina intră în funcțiune în 1875.

*HENRY FORD. INVENTATORUL SECOLULUI AMERICAN (ep.1)
La 30 iulie 1938, Henry Ford împlinea 75 de ani. Mulțimea îl aclama pe cel dintâi miliardar american, creator al propriei legende. Fără să-şi uite originile modeste, acest titan al industriei şi „erou al poporului” a transformat decisiv modul în care trăim astăzi. Povestea sa extraordinară începe în anul 1913, când Ford Motor Company îşi mută sediul în noua uzină din Highland Park, în suburbiile din nordul orașului Detroit. Tânărul Ford caută obsesiv cum să crească eficiența angajaților și productivitatea. Inspirat de cei care ambalează carne, dar și de producătorii de ceasuri, biciclete şi armament, Henry găsește o soluție care va schimba faţa lumii: linia de asamblare mobilă.

*CAMELEONII DIN MADAGASCAR (ep.6)

De la nord până în centru, insula Madagascar e străbătută de un maiestuos lanţ muntos-bariera naturală ce defineşte „regatul” cameleonilor. Dincolo de el, nu poate supraviețui nici măcar Furcifer pardalis. Parcul Natural Isalo este ultimul „bastionˮ propice înmulțirii. Relieful stâncos, cele patru falii geologice majore și varietatea climatică a insulei au contribuit la extraordinara diversitate a speciilor de Chamaeleonidae, adaptate multitudinii de habitate. În extremitatea sudică a Madagascarului, unde temperaturile depășesc frecvent 50 de grade Celsius, s-au aclimatizat doar două specii de cameleoni: uriașul Furcifer oustaleti, răspândit pe toată insula, și „vărul” Furcifer verrucosus-obişnuit în vest și sudul arid.

Producator Oana Hasegan

AUDIENŢA GENERALA (AG)

19:00 Telejurnal

*Ştiri* Sport* Meteo. Prezintă Alina Stancu

Producător Diana Anghel / Dorin Munteanu

Transmisiune directă

 
Primul 10 al Nadiei Comăneci, la 50 de ani de la momentul care a schimbat istoria gimnasticii, în exclusivitate la TVR

Exercițiul de la paralele recompensat cu prima notă de 10 din istoria Jocurilor Olimpice, reportaje de arhivă și un amplu interviu cu Nadia ...

„Sfântul Mitică Blajinul”, un spectacol cu parfum de actualitate. Lun(e)a de teatru continuă la TVR 1

Adaptarea pentru TV a spectacolului de teatru „Sfântul Mitică Bşajinul” a fost realizată în 1982 şi i-a reunit, într-o distribuţie de aur, pe ...

Trei premii Regal Literar pentru TVR

Trei premii Regal Literar pentru TVR

publicat: joi, 16 iulie 2026

Eugenia Vodă, Marina Constantinescu ș i Victor-Andrei Dochia, recompensa ț i pentru contribu ț ia în jurnalismul cultural

 

#tvr1