loader

Cu Cătălin Ştefănescu, prin gările construite de armata română

Titu, Târgovişte, Pietroşiţa, Pucioasa sunt alte gări de poveste pe care ne invită Cătălin Ştefănescu să le descoperim. În al patrulea episod al seriei Gări de poveste de sâmbătă, 14 noiembrie, ora 17.35, la TVR 1, TVR HD şi TVR+

 

Cătălin Ştefănescu
Gări de poveste

Editia este disponibila online pe TVR+.

Pentru sâmbătă, ora 17.35, Cătălin Ştefănescu ne lansează invitaţia într-o nouă călătorie feroviară: pe o linie de cale ferată veche, construită în 1884 de armata română -  Bucureşti–Titu–Târgovişte–Pucioasa. Cel de-al patrulea episod al seriei Gări de poveste se difuzează în 14 noiembrie, de la ora 17.00, la TVR 1, TVR HD şi TVR+.

În timpul Primului Război Mondial, în gara Titu au fost amenajate un spital şi o cantină de campanie.  Titu era pe atunci, la fel ca şi azi, principal nod de cale ferată. Răniţii  de pe front erau aduşi cu trenul, de la Piteşti şi Pietroşiţa la Titu şi de aici erau trimişi spre Bucureşti. Spitalul de campanie din gara Titu avea o importanţă strategică şi era administrat de Crucea Roşie Română.

De la Titu, călătoria echipei TVR continuă spre altă gară importantă - Târgovişte. Prima clădire a gării din Târgovişte a funcţionat până în anul 1907, când a fost inaugurată actuala clădire a gării de călători. Studiile şi proiectele liniei şi clădirilor, precum şi conducerea tehnică au fost asigurate de Serviciul lucrări noi din Direcţia generală CFR. În perioada comunistă, Târgovişte, ca şi alte multe oraşe cu trecut glorios, a fost victima industrializării şi a devenit un morman de fier vechi. În celălalt colţ al oraşului se află Cetatea de scaun a Ţării Româneşti. Viaţa oraşului se scurge între aceste două simboluri ale măririi şi decăderii unui popor.

(w882)

Ultima oprire a lui Cătălin Ştefănescu în acest episod este în gara Pucioasa. Încă din 1790, Pucioasa figura pe o hartă austriacă, iar în 1835, pe una rusească. După anul 1828, când izvoarele sulfuroase au fost descoperite de un medic militar rus ajuns aici, în timpul ocupaţiei ţariste a Ţării Româneşti, Pucioasa s-a dezvoltat ca stațiune balneoclimaterică. Procesul de amenajare a băilor a continuat în 1873 cu participarea la Expoziția de la Viena, prilej cu care apele au fost analizate de specialişti austrieci. La sfârşitul secolului al XIX-lea, Pucioasa era deja o staţiune balneară renumită.

Călătoriile prin Gările de poveste ale României continuă sâmbătă, 14 noiembrie, de la ora 17.35, la TVR 1, TVR HD şi TVR+.

(w882)

foto: panoramio.com

Despre Gări de poveste:

Din 17 octombrie, la TVR 1, Marina Constantinescu şi Cătălin Ştefănescu prezintă cel mai nou proiect de televiziune -  Gări de poveste, în care telespectatorii descoperă gările de poveste ale României, văd ţara de la fereastra trenului, de pe peroanele celor mai importante gări naţionale. Seria cuprinde 12 filme documentare, fiecare având 50 de minute, în care cei doi travelers aduc cele mai frumoase poveşti, se apropie şi de oamenii fiecărei zone, de problemele lor actuale, de legendele locului. Seria Gări de poveste se vede la TVR 1, TVR HD şi TVR+ sâmbăta, de la ora 17.00.

Există multe legende legate de căile ferate, fiecare gară având în spate o poveste. Proiectul Gări de poveste, prin documentarele pe care le va difuza, apropie trecutul de prezent şi îmbină legenda cu informaţii din realitatea cotidiană. Filmele din proiectul Gări de poveste au fost realizate cu sprijinul Ministerului Transporturilor, CFR SA, CFR Călători şi CENAFER.

În primul şi ultimul episod, Marina şi Cătălin apar împreună, iar celelalte documentare au doar câte un amfitrion – fie Marina, fie Cătălin, fiecare cu poveştile şi gările descoperite. Echipa de producători şi realizatori ai seriei este formată din Ruxandra Ţuchel, Ioana Mureşan, Răzvan Butaru, Sorana Stănescu, Roxana Chiriţă şi Alexandru Munteanu.

7:00 Universul credinţei

* Prezintă Andrei-Victor Dochia

​Producător Andrei-Victor Dochia

Sezon nou

8:00 Bucuria credinţei

* Prezintă părintele Constantin Necula şi Andrei-Victor Dochia

MANASTIREA SI CURTEA DOMNEASCĂ DE LA BREBU

Echipa emisiunii Bucuria credintei va ofera o noua lectie de spiritualitate si istorie realizata la Manastirea “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil” din Brebu.

Intre anii 1639-1641, domnitorul Matei Basarab a pus bazele unei manastiri in vatra satului Brebu din Prahova. In acest loc exista insa o ctitorie bisericeasca mai veche, anterioara domniei lui Mihai Viteazul.

Zidirea bisericii manastirii a inceput la 27 iunie 1650. Constructia din caramida are plan treflat, dupa modelul bisericii de la Manastirea Dealu. Peretii au fost acoperiti cu fresce. Intre anii 1838-1843, a fost repictata in tempera de catre ”zugravul Toma Eliadi din Bucuresti”, iar la inceputul secolului al XX-lea de catre Sava Hentia, care a impodobit altarul si catapeteasma cu picturi in ulei.

Clopotnita este lucrata in intregime din caramida aparenta si are o inaltime de circa 30 de metri. Este decorata la exterior cu brauri, arcade si nise, fiind unul din cele mai pretioase monumente ale arhitecturii vechi romanesti.

Zidul de incinta, cu o grosime de aprox. 1 metru, este ridicat in principal din piatra.

Casa egumeneasca, situata in partea de nord a curtii, are 8 incaperi si o sala mare, pivnite spatioase, inalte si boltite. A fost resedinta domneasca, atat in vreme de pace, cat si de razboi, avand rol militar defensiv, dar si de rugaciune. A fost folosita si ca staretie, arhondaric, iar in prezent este muzeu. Este una dintre cele mai vechi case medievale din Muntenia, care s-a pastrat in forma sa autentica.

Matei Basarab nu a reusit sa finalizeze manastirea, aceasta fiind incheiata de catre Constantin Brancoveanu.

La 8 mai 1750, domnitorul Grigore al II-lea Ghica, o inchina Spitalului "Sfantul Pantelimon" din Bucuresti ca metoc. In 1863 asezamantul monahal este desfiiintat si transformat in biserica de mir.

Vechimea, cutremurele si incendiile au facut ca manastirea sa fie reparata si restaurata in mai multe randuri. Campaniile de restaurare dintre anii 1939-1963 au redat complet infatisarea arhitecturala din vremea lui Matei Basarab.

Din anul 2012, asezamantul de la Brebu a fost reinfiintat ca manastire de maici. In biserica a fost asezata o icoana omagiala a Sfintilor Martiri Brancoveni, care incorporeaza o particica din moastele Sfantului Voievod Martir Constantin Brancoveanu.

Realizator Estela Dinca

Producător Andrei-Victor Dochia

Sezon nou

 
Când pasiunea şi voinţa nu au limite. „Misterul gemenelor”, un film inspirat dintr-o poveste reală, în premieră la TVR 1

Drama, producţie Franţa 2025, având regia semnată de Frédéric şi Valentin Potier, tată şi fiu, aduce pe micul ecran povestea a două gemene, ...

Despre cum să faci rock în inimi, cu Costi Azoiței – sâmbătă, la „Rock Maniac”

Rockul şi acţiunile umanitare se împletesc perfect, în ciuda aparenţelor. Despre ce poate face pasiunea pentru rock şi tatuaje ne vorbeşte ...

Geopolitica banilor și costul alianțelor

Geopolitica banilor și costul alianțelor

publicat: joi, 11 iunie 2026

Sâmbătă, 13 iunie 2026, de la ora 12:30, la TVR 1 și TVR+, Narcis POPESCU îi are ca invitați pe domnii Titus CORLĂŢEAN, Președintele Comisiei ...

 

#tvr1