loader

Cu Cătălin Ştefănescu, prin gările construite de armata română

Titu, Târgovişte, Pietroşiţa, Pucioasa sunt alte gări de poveste pe care ne invită Cătălin Ştefănescu să le descoperim. În al patrulea episod al seriei Gări de poveste de sâmbătă, 14 noiembrie, ora 17.35, la TVR 1, TVR HD şi TVR+

 

Cătălin Ştefănescu
Gări de poveste

Editia este disponibila online pe TVR+.

Pentru sâmbătă, ora 17.35, Cătălin Ştefănescu ne lansează invitaţia într-o nouă călătorie feroviară: pe o linie de cale ferată veche, construită în 1884 de armata română -  Bucureşti–Titu–Târgovişte–Pucioasa. Cel de-al patrulea episod al seriei Gări de poveste se difuzează în 14 noiembrie, de la ora 17.00, la TVR 1, TVR HD şi TVR+.

În timpul Primului Război Mondial, în gara Titu au fost amenajate un spital şi o cantină de campanie.  Titu era pe atunci, la fel ca şi azi, principal nod de cale ferată. Răniţii  de pe front erau aduşi cu trenul, de la Piteşti şi Pietroşiţa la Titu şi de aici erau trimişi spre Bucureşti. Spitalul de campanie din gara Titu avea o importanţă strategică şi era administrat de Crucea Roşie Română.

De la Titu, călătoria echipei TVR continuă spre altă gară importantă - Târgovişte. Prima clădire a gării din Târgovişte a funcţionat până în anul 1907, când a fost inaugurată actuala clădire a gării de călători. Studiile şi proiectele liniei şi clădirilor, precum şi conducerea tehnică au fost asigurate de Serviciul lucrări noi din Direcţia generală CFR. În perioada comunistă, Târgovişte, ca şi alte multe oraşe cu trecut glorios, a fost victima industrializării şi a devenit un morman de fier vechi. În celălalt colţ al oraşului se află Cetatea de scaun a Ţării Româneşti. Viaţa oraşului se scurge între aceste două simboluri ale măririi şi decăderii unui popor.

(w882)

Ultima oprire a lui Cătălin Ştefănescu în acest episod este în gara Pucioasa. Încă din 1790, Pucioasa figura pe o hartă austriacă, iar în 1835, pe una rusească. După anul 1828, când izvoarele sulfuroase au fost descoperite de un medic militar rus ajuns aici, în timpul ocupaţiei ţariste a Ţării Româneşti, Pucioasa s-a dezvoltat ca stațiune balneoclimaterică. Procesul de amenajare a băilor a continuat în 1873 cu participarea la Expoziția de la Viena, prilej cu care apele au fost analizate de specialişti austrieci. La sfârşitul secolului al XIX-lea, Pucioasa era deja o staţiune balneară renumită.

Călătoriile prin Gările de poveste ale României continuă sâmbătă, 14 noiembrie, de la ora 17.35, la TVR 1, TVR HD şi TVR+.

(w882)

foto: panoramio.com

Despre Gări de poveste:

Din 17 octombrie, la TVR 1, Marina Constantinescu şi Cătălin Ştefănescu prezintă cel mai nou proiect de televiziune -  Gări de poveste, în care telespectatorii descoperă gările de poveste ale României, văd ţara de la fereastra trenului, de pe peroanele celor mai importante gări naţionale. Seria cuprinde 12 filme documentare, fiecare având 50 de minute, în care cei doi travelers aduc cele mai frumoase poveşti, se apropie şi de oamenii fiecărei zone, de problemele lor actuale, de legendele locului. Seria Gări de poveste se vede la TVR 1, TVR HD şi TVR+ sâmbăta, de la ora 17.00.

Există multe legende legate de căile ferate, fiecare gară având în spate o poveste. Proiectul Gări de poveste, prin documentarele pe care le va difuza, apropie trecutul de prezent şi îmbină legenda cu informaţii din realitatea cotidiană. Filmele din proiectul Gări de poveste au fost realizate cu sprijinul Ministerului Transporturilor, CFR SA, CFR Călători şi CENAFER.

În primul şi ultimul episod, Marina şi Cătălin apar împreună, iar celelalte documentare au doar câte un amfitrion – fie Marina, fie Cătălin, fiecare cu poveştile şi gările descoperite. Echipa de producători şi realizatori ai seriei este formată din Ruxandra Ţuchel, Ioana Mureşan, Răzvan Butaru, Sorana Stănescu, Roxana Chiriţă şi Alexandru Munteanu.

21:00 Campionatul European de Natatie

* Sarituri platformă * Masculin

* Rezumate

ACEST PROGRAM ARE DREPTURI DE DIFUZARE ONAIR SI ONLINE NUMAI PE TERITORIUL ROMANIEI

Producător Valentina Stelescu

21:45 TVR 70-Teatru

* APUS DE SOARE de Barbu Stefanescu Delavrancea (1968)

Preluare de la Teatrul Național Ion Luca Caragiale din București

Regia Sică Alexandrescu

„Apus de soare este o capodoperă a dramaturgiei poetice şi oratorice şi nu mai puţin o dramă de observaţie a tipicului, singura din literatura noastră în care toate aceste aspecte se unesc armonic." (Istoria literaturii române de la origini până în prezent, George Călinescu)

Distribuție:

ȘTEFAN GAVRILOAIA-ALT CURTEAN
IOANA BULCĂ-ANCUȚA
LIVIU CRĂCIUN-BOGDAN/HATMANUL ARBORE
GEORGE CALBOREANU JR-BOGDAN/VORNICUL JURJ
AURORA ROMAN-BĂLAȘA
ADELA MĂRCULESCU-BĂLAȘA/REVECA
ALEXANDRU DEMETRIAD-BĂTRÂNUL HRĂMAN
ION HENTER-BĂTRÂNUL ȘTEFUL
CONSTANTIN RAUȚCHI-CLUCERUL HRÂNCOVICI
NICOLAE BĂLĂNESCU-CLUCERUL MOGHILĂ
CARMEN STĂNESCU-REVECA
ELVIRA GODEANU-DOAMNA MARIA
MARIA VOLUNTARU-DOCHIA
MARCEL ENESCU-DOCTORUL IERONIMO
ALFRED DEMETRIU-DOCTORUL KLINGENSPORN
MIHAI FOTINO-DOCTORUL ȘMIL
SANDA MARIA ULMENI-DOMNICA
MITZURA ARGHEZI-FIRA
EMANOIL PETRUȚ-HATMANUL ARBORE
CATIȚA ISPAS BERCEANU-HERA
DRAGA OLTEANU MATEI-ILEANA
EUGENIA DRAGOMIRESCU-ILINCA
VIORICA PETRESCU-IRINA/JOIȚA
SIMONA BONDOC-IRINA
ȘERBAN IAMANDI-JITNICERUL STAVĂR
VALERIA NACI-LISANDRA
GHEORGHE BULIGA-LOGOFĂTUL TĂUT
VALERIA SECIU-NEAGA
ILINCA TOMOROVEANU-OANA
DIDONA POPESCU-OLEANCA
MATEI ALEXANDRU-PAHARNICUL ULEA
GHEORGHE COZORICI-PETRU RAREȘ
NICOLAE BRANCOMIR-POSTELNICUL TOADER
MARIAN HUDAC-PÂRCĂLABUL ALEXA
MIRCEA COJAN-PÂRCĂLABUL COSTEA
VICTOR MOLDOVAN-PÂRCĂLABUL DRAGOȘ
ALEXANDRU HAȘNAȘ-PÂRCĂLABUL GRUMAZĂ
MARIN NEGREA-PÂRCĂLABUL NEGRILĂ
CONSTANTIN GIURA-PÂRCĂLABUL ȘANDRU
EMIL LIPTAC-STOLNICUL DRĂGAN
ALEXANDRA POLIZU-STĂNIȘOARA
BOGDAN MUȘATESCU-UN CURTEAN
GRIGORE NAGACEVSCHI-UN PIETRAR
GHEORGHE SÂRBU-VAMEȘUL CHIRACOLA
GHEORGHE CALBOREANU-ȘTEFAN CEL MARE
RODICA POPESCU BITĂNESCU-ȚUGULEA MOGHILĂ
NICOLAE PEREANU-VORNICUL JURJ

Echipa artistică:

decor și costume Mircea Marosin,

muzica Paul Urmuzescu,

mișcare scenică Angello Pellegrini

Echipa tehnică:

asistent regie Victor Moldovan

„Dar în orice ipostază, în oricare din faţetele acestei personalităţi, Calboreanu ne comunică, limpede şi profund totodată, integritatea şi nobleţea umană a voievodului. Este una dintre cele mai importante realizări interpretative din cariera actorului (dacă nu cea mai importantă) şi măiestria mijloacelor sale sce nice a căpătat o strălucire şi o consistenţă unică. Încruntarea unei priviri se destramă în căldura şi bunătatea discuţiilor „casnice”; de la netezimea hotărîrilor dornice de dreptate, trece la izbucnirile patetice, furibunde împotriva celor ce uită de ţară.

G. Calboreanu are arta (şi ştiinţa) crescendoului, care nu devine scop în sine, nu-şi pierde nici un moment punctul de plecare, nu-şi rupe rădăcinile, şi de aceea traiectoria rolului se conturează aproape palpabil, cu o mare intensitate emoţională.” Ion Cazaban, Teatrul nr 11, 1967

(Reluare)
 
Pe 15 august, sărbătorim la TVR 1 cu „Măriile Cântecului Românesc”

De Sfânta Maria Mare, TVR 1 difuzează un concert extraordinar cu cele mai cunoscute şi iubite Mării din muzica populară a românilor. Gazda ...

David Popovici atacă o performanţă istorică la Europene. În direct şi în exclusivitate la TVR

Televiziunea Română transmite ediţia centenară a Campionatelor Europene de Nataţie. TVR Sport şi TVR 1 difuzează competiţia în perioada ...

„Frații Jderi”, superproducția inspirată din opera lui Mihail Sadoveanu, la TVR 1

Duminică, 9 august, de la ora 16.00, TVR 1 îi invită pe telespectatori la o incursiune în Moldova lui Ștefan cel Mare, prin filmul „Frații ...

 

#tvr1