loader

Defrişările ilegale, subiect La vârf

O ţară fără păduri este o ţară fără viaţă. Defrişările ilegale, un tablou aproape apocaliptic - subiectul ediţiei din 6 noiembrie.

 

Mihai Rădulescu
La vârf

Ediţia emisiunii La vârf , din 6 noiembrie, este disponibilă pe TVR +

O ţară fără păduri este o ţară fără viaţă. Cu toate acestea, inconştienţa unora ne îndreaptă, încet, dar sigur, spre un moment de la care nu mai există cale de întoarcere... Defrişările ilegale, un tablou aproape apocaliptic – aceasta este tema de discuţie pe care o propune Mihai Rădulescu miercuri, 6 noiembrie, pentru talk-show-ul La vârf. Cât pierde România, ce se mai poate repara, care sunt soluţiile şi cum pot fi ele implementate la noi aflăm de la Mihai Rădulescu şi invitaţii săi din această săptămână. Emisiunea, care poate fi urmărită la TVR 1 şi online, pe www.tvrplus.ro, se difuzează miercuri, de la ora 18.50.

Partenerii de discuţie pe care Mihai Rădulescu îi aduce în studioul TVR la această ediţie La vârf sunt Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape şi Păduri, Sulfina Barbu, fost ministru al mediului şi Costel Bucur, specialist în păduri din partea organizaţiei WORLD Wide Found pentru România.

În talk-show-ul La vârf, subiecte din actualitatea socială, politică şi economică sunt abordate în scopul informării obiective, echilibrate şi prompte a telespectatorilor, prin analize serioase, dar nu stufoase şi plictisitoare. Invitaţii sunt „la vârf” în domeniile lor de activitate, actori ai scenei politice, sociale, economice, dar şi analişti, buni cunoscători ai subiectelor în discuţie. Timp de o oră, în fiecare miercuri, de la 18.50, Mihai Rădulescu are un invitat sau mai mulţi în studio, în fiecare ediţie abordând teme ce pornesc de la un fapt din actualitatea zilnică.

La vârf este emisiunea de miercuri din tronsonul de dezbateri programate de luni până vineri, de la 18.50, la TVR 1 în această toamnă. În aceeaşi serie de talk-show-uri pe teme sociale, politice şi economice de actualitate se regăsesc Întrebări şi răspunderi, cu Radu Preda (luni) Interes general, cu Sorin Burtea (marţi), Ora de business, cu Moise Guran (joi), respectiv Calea europeană, cu Dan Cărbunaru (vineri).

18:55 Teleenciclopedia

AUGUSTE RODIN (ep.4)

În 1891, la patru decenii după moartea lui Balzac, Émile Zola, președintele Societății Oamenilor de Litere, își convingea confrații să îl desemneze pe Auguste Rodin pentru edificarea unui monument dedicat ilustrului scriitor. Zola, maestrul naturalismului, îi aprecia stilul frust, diferit de academismul altor sculptori „oficiali”. Dezvelită abia după șapte ani, în cadrul Salonului din 1898, statuia a stârnit o furtună de controverse. Admiratorii au apreciat felul în care silueta surprindea fecunditatea plăsmuitorului sutelor de personaje din Comedia umană. Detractorii, în schimb, au contestat creația, numind-o, printre altele, „monstru obez”.

WILHELM CUCERITORUL (ep.4) premieră

La două luni după victoria de la Hastings, din 14 octombrie 1066, în ziua de Crăciun a aceluiași an, Wilhelm, duce de Normandia, este încoronat regele Angliei în splendida Westminster Abbey, din Londra. După invazie, noul monarh rupe legăturile istorice dintre anglo-saxoni și scandinavi, consolidându-le, în schimb, pe cele cu regatele vest-europene. În Anglia se naște o nouă civilizație. Wilhelm începe domnia abolind cutumele saxone autohtone, cam primitive, și le aplică pe cele normande. În plus, localnicilor li se impun disciplina și respectarea legilor. Curând se duce vorba că oricine poate călători cu punga plină de galbeni, fără teamă de tâlhari.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. FOCUL (ep.5) premieră

Prin crearea legendelor, primele popoare hawaiiene și-au astâmpărat nevoia de a da un sens lumii înconjurătoare. Cu aceeași motivație, dar folosind tehnologii recente, vulcanologul Johanne Schmith încearcă să înțeleagă activitatea capriciosului Kilauea. Cămin al zeiței Pele, Kilauea (cel mai activ vulcan din lume) declanșează erupții explozive violente. În urma fiecăreia se depune un strat distinctiv de cenușă, care oferă cercetătorilor informații prețioase. Grosimea stratului de cenușă și dimensiunile particulelor sunt esenţiale pentru determinarea originii și amplorii erupției. Sperând să găsească indicii importante pentru siguranța publică, Dr Schmith „citește” ce a „făcut” vulcanul și convertește datele într-un scenariu actualizat.

INDIILE DE VEST (ep.6)

Din iulie până în ianuarie, pădurile de mangrove sunt luate în stăpânire de stârcii de cireadă.

Originari din Asia, Africa şi Europa, Bubulcus ibis au migrat natural în Americi acum mai bine de un secol și au prosperat. Arborii Rhyzophora mangle joacă rolul unor adevărate recife pentru numeroase păsări de coastă, printre care se numără şi fregatele de mare (Fregata magnificens).

Producator Oana Hasegan

19:45 Sport

Transmisiune directă

 
De ce vrea Trump Groenlanda?

De ce vrea Trump Groenlanda?

publicat: vineri, 16 ianuarie 2026

Dragoș Mateescu, analist la Institutul Diplomatic Român, e invitatul lui Marian Voicu şi ne explică în detaliu de ce vizează preşedintele SUA ...

„Fețele dictatorului”, un documentar reflecție asupra puterii imaginii, la „Dosar România”

Imagine, retuș, propagandă. Cum a fabricat și demontat fotografia adevărul unei epoci. De la fotografiile oficiale de presă până la imaginile ...

TVR difuzează în premieră Gala Premiilor Academiei Europene de Film

Ceremonia de decernare a celor mai importante distincții ale cinematografiei europene de la Berlin va fi transmisă pe TVR1 în direct, sâmbătă, ...

 

#tvr1