Două poveşti emoţionante a pregătit Cristina Băican pentru prima ediţie a noului sezon „Istorii ascunse”. Simboluri şi tradiţii ale unei lumi frumoase, dar care se poate pierde, ni s-au dezvăluit pe 2 mai, ora 19.00. la TVR 1.
Chiar dacă astăzi cele mai cunoscute ouă încondeiate sunt cele din Bucovina, în urmă cu 50, 70 sau chiar 100 de ani, acest meșteșug era prezent în toate regiunile României. Așa se întâmpla și în satele de pe Valea Crișului Alb, unde, în Vinerea Mare, gospodinele se întreceau în a împistrița ouă.
Alături de Cristina Băican şi echipa TVR Timişoara am ajuns în Țara Moților crișeni, ca să descoperim „Istorii ascunse”. Prima ediţie a noului sezon „Istorii ascunse” s-a văzut la TVR 1 joi, 2 mai, de la ora 19.00.
Până în urmă cu câteva decenii, satele răsfirate pe culmile ce delimitează depresiunea Bradului, dar și cele situate în bazinului Crișului Alb constituiau un veritabil depozit de meșteșuguri și tradiții. În secolele anterioare, în funcție de necesitățile identificate în zonă, anumite localități erau recunoscute după un anumit meșteșug cu care se îndeletniceau sătenii. Așa au ajuns să fie cunoscute în regiune satul fluierarilor, cel al olarilor sau cel în care toată lumea meșterea spete pentru războaiele de țesut.
„În satele din depresiunea Bradului, în Săptămâna Mare, gospodinele pregăteau ouă împestrițate pentru Sfânta Sărbătoare a Paștilor. Din păcate, tradiţia se pierde și, odată cu ea, o întreagă gamă de simboluri”, spune Cristina Băican, realizatoarea seriei de reportaje „Istorii ascunse” de la TVR 1. De ce? Am descoperit în primul episod al noului sezon „Istorii ascunse”.
Fără a putea fi identificat cu exactitate momentul apariției primului ou încodeiat, pentru cercetători este evident că obiceiul decorării ouălor este unul ce se poate identifica chiar cu începuturile creștinismului. Despre oul decorat în tradiția încondeierii, specialiștii spun că acesta concetrează în desenul complicat un adevărat univers al credințelor populare, iar multe dintre elementele folosite sunt simboluri străvechi. Mai multe informaţii am primit de la Monica Dușan, muzeograf la Muzeul de istorie locală și etnografie Brad. De aproape două decenii, ea merge prin satele din Ţara Moților crișeni pentru a culege folclor și a documenta tradiții. În fiecare primăvară, în aproapierea sărbătorii Paștelui, Monica Dușan decorează ouă după tehnica și în culorile specifice zonei, așa cum obișnuiau gospodinele în epocile trecute. Ne-a explicat şi arătat şi nouă meşteşugul încondeierii ouălor de Paşti, pe 2 mai, la TVR 1.
Născută în depresiunea Bradului, interlocutoarea Cristinei Băican a crescut cu poveștile de pe valea Crișului Alb, iar în prezent caută să documenteze cât mai multe dintre obiceiurile și istoriile zonei. De la ea aflăm că în urmă cu 100 de ani, fiecare sat răsfirat pe culmi avea un specific. La „Istorii ascunse”, împreună cu Cristina Băican şi Monica Duşan am vizitat Dumbrava de Sus, satul fluierarilor. La începutul anilor 1990, în Dumbrava de sus erau 10 meșteri fluierari. Astăzi mai este doar Petru Mateș.
Petru Mateș s-a apucat serios de meșterit fluiere din 1990. Își amintește că primele 10 n-au vrut să cânte, însă, la insistențele mamei sale, a încercat și a tot încercat și, într-un final, a reușit să facă un fluier să cânte. După 2010, a început să-și decoreze fluierele cu motive tradiționale. Erau cele pe care le văzuse în cusăturile mamei sale. Petru Mateș nu știe ce se va întâmpla cu acest meșteșug pentru că, până acum, nu s-a arătat nimeni interesat să învețe.
Despre ouăle încondeiate se spune că sunt o chintesență a credințelor și principiilor despre lume ale celor care decorau... Cum se încondeiază ouăle de Paşti în Ţara Moţilor crişeni, dar şi întreaga poveste a lui Petru Mateş şi a meşteşugului său le-am aflat la TVR 1, joi, 2 mai, ora 19.00, în prima ediţie a noului sezon „Istorii ascunse”.
Realizator: Cristina Băican
