Rafael Udrişte a discutat despre căderea Uniunii Sovietice şi urmările sale, alături de istoricul Vasile Buga, pe 13 martie, de la 19.00, la TVR 1.
Destrămarea Uniunii Sovietice a fost însoţită de o deschidere extraordinară către lume, mai ales pentru republicile periferice ale fostului spaţiu sovietic.
În 1991, graniţele externe s-au deschis, permiţând migranţilor şi mărfurilor să treacă. Porturile, aeroporturile şi gările regionale au devenit, brusc, internaţionale. Dar această deschidere către lumea îndepărtată a fost însoţită, în mod paradoxal, de o închidere faţă de lumea apropiată, iar graniţele dintre guberniile şi regiunile interne sovietice au devenit, peste noapte, graniţe internaţionale. Vecinii şi prietenii, fraţii sau verii aveau, dintr-o dată, un paşaport străin şi locuiau în altă ţară, fără să îşi fi părăsit casele.
Ţările moştenitoare ale fostei URSS nu puteau gestiona simultan tranziţia brutală de la o economie planificată la o economie liberă şi nici transformarea vechilor structuri politice şi sociale, fără să aibă grave probleme interne.
„Şocul duce la o criză generalizată. Criză economică şi socială gravă, criză identitară la fel de profundă. În acest context, Rusia, putere moştenitoare a URSS, nu se confruntă doar cu toate aceste provocări, comune tuturor republicilor ex-sovietice, ci trebuie să-şi asume şi graniţe care sunt percepute negativ de către societatea rusă, pentru că ele sunt sinonime cu micşorarea spaţiului imperial. Altfel spus, Rusia moşteneşte graniţele Republicii Socialiste Federative Sovietice Ruse. Aceste graniţe au suferit multe redesenări, în funcţie de priorităţile politice ale erei sovietice”, explică realizatorul şi moderatorul Rafael Udrişte. Astfel, graniţele noii Rusii nu corespundeau niciunui precedent istoric şi nici distribuţiei populaţiei ruse în cadrul fostei URSS. Regiunile populate în principal de ruşi aparţineau, din acel moment, statelor independente, iar Rusia includea regiuni semnificative non-ruse. În 1991, aproximativ 25 de milioane de ruşi se aflau în afara graniţelor Federaţiei Ruse, în timp ce minorităţile etnice formau aproximativ 20% din populaţia totală a noului stat.
„Aşadar, dacă vrem să înţelegem prezentul, trebuie să cunoaştem trecutul. Şi tocmai de aceea, la „Omul şi timpul”, vom discuta cu istoricul Vasile Buga, fin cunoscător al spaţiului ex-sovietic, fost diplomat al României la Moscova, despre căderea Uniunii Sovietice şi mai ales despre efectele sociale, politice şi diplomatice pe care le-a avut acest gest. Efecte pe care le trăim astăzi mai acut ca oricând”, mai spune jurnalistul.
***
Situaţii excepţionale, mai puţin cunoscute, din istoria recentă a ţării noastre, sunt cercetate şi dezvăluite în emisiunea-document a Televiziunii Române „Omul şi timpul”, ce poartă semnătura realizatorilor Ruxandra Ţuchel şi Rafael Udrişte. Producţia ne introduce în intrigile demne de filme hollywoodiene ale politicii româneşti, interne şi internaţionale, din perioada interbelică şi anii comunismului, dar şi imediat după încheierea acestei perioade. Din octombrie 2021, urmărim în fiecare săptămână noi episoade „Omul şi timpul” la TVR 1.
