Vineri, 19 decembrie, de la ora 18:15 Narcis POPESCU îl are ca invitat pe Mihaela MITROI, consultant fiscal și Adrian NEGRESCU, analist economic.

 

... niciodată, politica fiscală nu trebuie să fie factorul determinant pentru politic. Până la urmă, trebuie să ne uităm la cum ajutăm printr-o politică fiscală dezvoltarea economică, nu o chestie politică pentru decizii politice luate peste noapte. Am spus-o de nenumărate ori că modificările de politică fiscală trebuie să fie prezentate într-un calendar, astfel încât contribuabilul să știe ce îl așteaptă, să poată planifica. Și aici avem cazul Marii Britanii, Franței, Germaniei, vă dau exemplele din țările din Europa de Vest care au un calendar foarte bine determinat în ceea ce privește implementarea... suntem obișnuiți ca pe 30 decembrie să avem ordonanțele trenuleț cu implementarea de la 1 ianuarie, ceea ce nu aș vrea să se mai întâmple, dacă se poate și al doilea lucru, companiile care au suferit cel mai mult în ultimii trei ani, de la un milion de euro am ajuns la un prag de impozitare de 100.000. Este ceva absolut șocant. Ar trebui făcută o statistică. Multe dintre companiile care acum cresc, din domenii variate, au pornit de la micro companie și au succes, încep să își dezvolte produsele, au început să exporte, dar au pornit de la regim fiscal simplificat.

Mihaela MITROI

... schimbările fiscale dese afectează mediul de business. Gândiți-vă că la noi au apărut în ultimii ani taxe peste noapte, luate prin decizii de tip ordonanță trenuleț, de la o zi la alta implementate, cele mai multe decise în pragul sărbătorilor, între Crăciun și Anul Nou. Toate aceste modificări, într-adevăr, afectează bugetarea companiilor și asta este cea mai mare problemă. Este greu să îți construiești un buget predictibil în care să pui și investiții, angajări, tot ceea ce ține de activitatea companiei, când taxele se schimbă atât de des. Trebuie să anticipăm aceste lucruri. Chiar și în Codul fiscal există o prevedere care, în momentul de față, este pusă pe stand-by, care cere ca toate aceste modificări fiscale să fie prezentate măcar cu șase luni înainte. Un exemplu concret, un lucru pe care nu îl știu foarte mulți antreprenori din România, de la 1 ianuarie limita de funcționare a microîntreprinderilor scade la 100.000 euro. Cred că 80% dintre antreprenorii care lucrează în momentul de față pe microîntreprinderi, nu știu că dacă în 2025 au depășit 100.000 euro cifră de afaceri, de la 1 ianuarie trec automat la impozit pe profit, iar asta înseamnă o creștere spectaculoasă de taxe.

Adrian NEGRESCU

... aș vrea să atrag atenția unui fapt, Comisia Europeană spune continuu să avem grijă de companiile mici și mijloci. Sunt 99% companii mici și mijloci la nivel european... există o lege a bugetului în toate țările lumii, sunt anunțate și se pregătesc mai devreme schimbările. Sunt țări care anunță chiar cu un an înainte, chiar doi. Am avut o situație în Marea Britanie când anunțase cu doi ani înainte. Te poți pregăti, dar la noi e o problemă. Am văzut cum s-a mărit TVA-ul la 21% și la 11% cota minimă... măsurile fiscale trebuie să ajute economia pe termen mediu și lung. Intervențiile politice în fiscalitate nu sunt sănătoase și, de altfel, o spune și Comisia Europeană și Parlamentul European, până și FMI-ul. Este clar că acest heirupism provine și din situația economică actuală pe care o avem. Știm bine deficitul care a creat această necesitate, putem înțelege, dar totuși nu poate continua pe termen lung. Trebuie să ne revizuim comportamentul vis-a-vis de modul în care implementăm politicile fiscale.

Mihaela MITROI

... în momentul de față, companiile sunt afectate foarte puternic de zona de inflație, de scăderea puterii de cumpărare, de scăderea vânzărilor și accentuarea blocajului financiar. Nu mai vorbesc de creditare, avem cele mai scumpe credite din Europa pentru mediul de business... dincolo de acest lucru, apare această zonă de fiscalitate despre care vorbim astăzi și care, din punctul meu de vedere, a generat niște schimbări cum nu am văzut în nicio țară europeană. Să crești impozitul pe dividende de la 5% la 16%, într-un orizont atât de mic de timp, nu s-a întâmplat nicăieri în lumea civilizată. Noi vorbim de o situație excepțională în România. Pe de altă parte, să vii și să taxezi microîntreprinderele, să scazi atât de mult pragul de eligibilitate e o chestie unică la nivel european, din punctul meu de vedere. Să nu uităm că avem niște taxe în România unice la nivel european, de asemenea taxa pe cifra de afacere a marilor companii, acele IMCA, taxa pe stâlp, această taxă pe construcții speciale, o altă inițiativă fiscală care nu face altceva decât să reducă apetitul investițional și să îi determine pe antreprenori să aleagă ce au de făcut. Încearcă să se descurce, să se optimizeze fiscal sau se multă în alte țări. Republica Moldova a devenit o zonă extrem de atractivă, din punct de vedere fiscal, mai ales pentru antreprenorii din IT&C. Acolo, în niște clustere de business, ai niște facilități fiscale la care noi doar visăm din punct de vedere economic, în momentul de față.

Adrian NEGRESCU

... cred că nu este neapărat o problemă de legislație, cred că este o problemă foarte mare de aplicare, pentru că, până la urmă, regulile fiscale sunt cam aceleași peste tot, iar România nu face excepție, dar modul în care aplicăm, mai exact colectarea greșită, conformarea fiscală, economia gri, toate aceste probleme cred că fac orice contribuabil să gândească, până la urmă, de ce ei plătesc atât de mult și alții nu... în raportul Comisiei Europene România arată bine la capitolul digitalizare, adică a început să implementeze, în schimb Gap-ul de TVA este încă foarte mare. De ce? Pentru că nu sunt interconectate sistemele, încă nu funcționează așa cum ar trebui să funcționeze... primul pas care trebuie făcut este simplificarea. Dacă simplifici, poți să ajungi la lărgirea bazei de impozitare, poți să ajungi la combaterea evaziunii, pentru că aceste reguli extrem de complicate, vă spun sincer, sunt niște reguli pe care nici anumiți consultanți nu sunt capabili să le deslușească. Apropo de simplificare, asta nu e o măsură care trebuie să fie numai în România. Comisia Europeană, are deja pe ordinea de zi, dacă ați văzut, pe anul 2026, cuvântul cheie, simplificare.

Mihaela MITROI

... sunt și niște semnale pozitive de la Ministerul Finanțelor, inclusiv în acest Pachet 2 de măsuri. Se introduc niște lucruri care țin de sănătatea sistemului de business - ca orice firmă să aibă un cont bancar, ceea ce nu se întâmpla în România, o chestie absolut normală, faptul că se limitează foarte mult posibilitatea de a intra în insolvență sau a te folosi de împrumuturile de la asociați. Sunt niște reguli foarte clare care vin să contureze un calendar și un cadru de business mult mai clar, pentru că și cei de la ANAF învață din expertiza și experiența celor din mediul privat și văd exact cum se fac, de exemplu, fraudele de tip carusel în România, care reprezintă cam 30% din Gap-ul de TVA, care e de vreo opt miliarde de euro. Acelea pot fi rezolvate prin tot felul de sisteme, cum ar fi, de exemplu, în cazul Greciei, acolo toate plățile între companii se desfășoară printr-un sistem fiscal similar e-factura de la noi, numai că acolo se urmărește în regim real de unde pleacă banii, unde ajung, adică cine este vânzătorul, cine este cumpărătorul. Această legătură este puternic monitorizată prin niște algoritmi foarte interesanți de inteligență artificială, în așa fel încât urmăresc cum circulă banii în economie. Și la noi, probabil, până anul viitor, în toamnă, am înțeles, ANAF-ul va reuși să adune, să interpreteze toate datele de care acum beneficiază, în așa fel încât să creăm un cadru în care toată lumea să aibă aceleași avantaje.

Adrian NEGRESCU

***

Credit foto: Arhiva emisiunii „Alchimia banilor” - Raluca AMZĂR

***

ECHIPA EMISIUNII:

DOCUMENTARIST

Giorgiana ŞUŞURINCĂ - ENACHE

JURNALIȘTI TV

Mihaela IAMANDEI

Roxana GHIŢULESCU

Bernard TATOMIR

MODERATOR & REALIZATOR

Narcis POPESCU

PRODUCĂTOR

Raluca AMZĂR

 

https://www.facebook.com/fanTVR1