loader

Ediţii speciale “Vorbeşte corect!” dedicate Marii Unirii

Pe 30 noiembrie, 3, 7, 14 şi 21 decembrie, echipa emisiunii “Vorbeşte corect!” vă dă întâlnire la TVR 1 cu ediţii speciale dedicate Centenarului. De la ora 14.55.

 

Ruxandra Gheorghe Negrea
Vorbeşte corect!

Cuvintele au fost întotdeauna importante. Iar presa românească, operele literare ale marilor scriitori şi, nu în ultimul rând, scrierile personale ale soldaţilor români de pe front, sunt surse importante pentru cunoaşterea istoriei. Astfel, ziariştii, scriitorii şi fiecare om în parte ne transmit, peste timp, informaţii preţioase despre momente cruciale din istoria noastră.

Este important să le aflăm şi să le transmitem mai departe, căci “un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii” (Nicolae Iorga)

 

Ziariştii şi Marea Unire – vineri 30 noiembrie şi luni 3 decembrie

De-a lungul a două ediţii, vom afla care a fost rolul presei româneşti în pregătirea şi înfăptuirea Marii Uniri.

“Ziariştii sunt o parte dintre soldaţii care au construit România Mare. Şi merită tot respectul nostru”, spune istoricul Marius Diaconescu.

Marius Diaconescu este doctor în istorie, profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti. Este unul dintre coordonatorii proiectului editorial “Ziarele românești despre Unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei”.

(w882) Marius Dia

(din echipă mai fac parte Andrei Florin Sora (coordonator), Oana Avram, Matei Breazu, Paul Chirică, Ruxandra Dima, Elena Lungoci, Andrei Oprea, Mădălina Oprea, Dragoș Surcioaia, Diana Tița și Marian Vișan).

 

Ion Creangă şi Marea Unire – vineri 7 decembrie

“Amintirile din copilărie” ale lui Ion Creangă, fac parte azi din tezaurul literaturii române. Însă puţini dintre noi ştiu că acestea au reprezentat un excelent mijloc de alfabetizare, dar şi o subtilă propagandă românească dincolo de Prut.

Cum a ajuns Creangă să fie îndrăgit de românii basarabeni ne va povesti istoricul Dorin Stănescu, doctor în istorie şi profesor, colaborator al revistei Historia.

(w882) Dorin Stan

“Creangă a făcut parte din efortul de redeşteptare a fiinţei naţionale româneşti, în Basarabia anului 1918.” Dorin Stănescu

 

Scrisori din Marele Război – vineri, 14 decembrie

Unul dintre cei mai apreciaţi lingvişti contemporani aduce în prim-plan scrisorile soldaţilor români de pe front.

Prof univ. dr. Rodica Zafiu este directorul Departamentului de Lingvistică din cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea din București şi cercetător la Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române.

(w882) Rodica Zaf

Filmarea a avut loc în cadrul expoziţiei "Viaţa pe front în scrieri personale", deschisă la Arhivele Naţionale Române.

 

Primul război mondial în operele scriitorilor români – vineri 21 decembrie

Tot istoricul Dorin Stănescu ne va vorbi despre scriitorii români care au oglindit Marele război.

“Operele literare ale scriitorilor români sunt veritabile izvoare de cunoaştere a istoriei primului război mondial şi a vieţii cotidiene româneşti din acea perioadă.”

(w882) Foto Arhiv

17:55 Zi de zi cu părintele Constantin Necula

Producător Victor Dochia

18:00 Exclusiv în România

* Prezintă Cristian Tabără

Paștele ca pe Târnave”, într-un loc special: la Castelul Bethlen Haller!

Cristi Tabără și Cristina Șoloc ajung în inima Transilvaniei, pe Valea Târnavelor, la Cetatea de Baltă-o localitate care pare liniștită, la o primă vedere, dar numele ei ascunde o poveste de sute de ani, de supraviețuire.

În secolul al XII-lea, regii maghiari au ridicat aici o fortăreață din pământ și piatră, ca să se apere împotriva invaziilor barbare. Cetatea de Baltă era protejată de mlaștini, care nu puteau fi trecute de niciun cal de luptă. În 1489, Regele Matei Corvin îi dăruiește cetatea lui Ștefan cel Mare, ca recompensă pentru alianța lor împotriva turcilor, iar domnitorul moldovean o stăpânește vreme de 100 de ani. Apoi, de a lungul secolelor, fortăreața strategică, protejată de bălți, devine un castel superb-simbol al eleganței și al vinurilor nobile. Zidurile acestui castel au văzut trecând nu mai puțin de 45 de proprietari diferiți: regi, principi, mari domnitori moldoveni, nobil, iubitori de lux sau de jocuri de noroc. Și toți și-au lăsat aici o fărâmă din ambiția lor. Este cel mai tranzacționat monument istoric din Transilvania, iar cum câțiva ani a renăscut, este mai strălucitor ca niciodată și poate fi vizitat. Așa că astăzi, împreună cu Cristina și cu ghidul Emilia Popa, aflăm povestea Castelului Bethlen Haller-un loc unde piatra veche și vița de vie au învins mlaștinile istoriei.

Dar, pentru că acest superb castel face parte dintr-un întreg complex, care are grijă de tradiții, de vinuri bune și de mâncăruri savuroase, Cristi descoperă astăzi povestea spumantelor din această zonă binecuvântată, de la o legendă vie a creatorilor de vinuri: dr. Ioan Buia, care la 81 de ani, este, în continuare, realmente „spumos”.

Dacă un spumant bun încântă simțurile, un cântec bun atinge sufletul. Iar atunci când cele două se întâlnesc, se naște o adevărată sărbătoare. Pentru Jidvei pentru Valea Târnavelor, cântecul este artă, moștenire și felul în care comunitatea își spune povestea, iar aici, povestea este cântată de Ansamblul Jidvei-un ansamblu născut din visul unui om care a crezut că identitatea trebuie cântată. Împreună cu Cristina și cu Gabriel Bucur-coordonatorul ansamblului, aflăm cum se duce această moștenire culturală mai departe și mai ales cum reușește noua generație de artiști să țină viu focul pe care maestrul Stelian Stoica l-a prins cu atâta pasiune.

Acest ansamblu senzațional există pentru că este susținut de cineva și pentru că domeniile Jidvei înseamnă mai mult decât podgorii și producția de vinuri. Există o întreagă gamă de alte lucruri pe care cei de aici le fac, cum ar fi restaurarea de monumente, acțiuni umanitare, donarea de incubatoare pentru secția de neonatologie a spitalului din Blaj, sponsorizarea, finanțarea acțiunilor culturale, a proiectelor educaționale, burse pentru copiii meritorii, au fost finanțate chiar cinematografia și opera. În general, a fost finanțat actul cultural românesc și nu doar pe interior. Artiștii români au plecat și în Franța sau la Viena, pentru că familia Necșulescu-fondatoarea acestei povești unice de pe Târnave, se preocupă de așa ceva. Astăzi,împreună cu Cristi, îl cunoaștem pe Claudiu Necșulescu, președintele domeniului viticol, care duce mai departe ceea ce tatăl său, regretatul Liviu Necșulescu, a început aici, în urmă cu câteva zeci de ani.

Și nu în ultimul rând, vedem cum se asortează vinurile, cu mâncarea tradițională de pe Târnave, la masa de Paște.

Producător Marin Găbudean

Realizator Cristian Tabara

Jurnalist Cristina Madgearu

 
„Drumul spre Viena” al Alexandrei Căpitănescu începe la TVR

Din 14 aprilie, Liana Stanciu ne invită să urmărim evoluţia reprezentantei României la Eurovision 2026, de la sesiunile de pregătire la ...

„Catherine Deneuve în fața obiectivului” - povestea unei reinventări continue, la TVR 1

Simbol al cinematografiei franceze, Catherine Deneuve ni se dezvăluie dincolo de mitul „blondei reci” în documentarul „Catherine Deneuve în fața ...

Paula Seling: „Am ales să vedem minunile din jur și să le transformăm în muzică, lumină și bucurie.”

În a doua zi de Paşti, TVR difuzează în premieră absolută un fragment din concertul extraordinar „Colindăm prin viață”, susținut de Paula Seling ...

 

#tvr1