Luni, 10 iunie, ora 22:10, TVR 1 a pregătit o nouă întâlnire cu literatura transpusă cinematografic.”Felix şi Otilia”, filmul regizat în 1972 de Iulian Mihu, o ecranizare a romanului „Enigma Otiliei”, după un scenariu semnat de Ioan Grigorescu.
Ecranizarea romanului călinescian, considerată de unii critici de o maturitate artistică similară cu ce a fost în 1965 „Pădurea spânzuraților”, îi are în rolurile principale pe Radu Boruzescu, Julieta Szönyi, Sergiu Nicolaescu, Clody Bertola și Gheorghe Dinică.
„Enigma Otiliei”, „roman de sângeroasă execuție a familiei burgheze, într-o perspectivă mult mai amplă, de natură universală” (cum îI caracteriza Ov. S. Crohmălniceanu), își prelungește pe ecran vigoarea mesajului realist asupra vieții sociale a începutului de secol. O dramă de familie, cu multe personaje și care s-ar fi putut derula ca o telenovelă este comprimată în doar 146 de minute de film.
Tânărul Felix Sima vine la București pentru a studia la Facultatea de Medicină și se îndrăgostește de Otilia Mateescu, fata vitregă a gazdei sale, care îi este si unchi, Costache Giurgiuveanu. Casa lui Moș Costache - bătrânul avar, pândit cu o insistență diabolică de rudele sale, și mai ales de celebrul personaj Stănică Rațiu, întruchiparea arivistului, toți dornici să afle unde și-a ascuns averea - este un univers tainic, cu ziduri groase de cetate, o lume fără intrări și ieșiri în care prin ferestre se văd camere, cu coridoare lungi, care duc spre alte camere.
Tânăra Otilia flirtează însă cu un moșier bogat, Leonida Pascalopol. Și, deși recunoaște că este îndragostită de Felix, Otilia fuge la Paris și se căsătorește cu Pascalopol, spunându-i lui Felix ca nu vrea să-i pericliteze stralucita carieră medicală.
„Pentru mine acest film va fi rezultatul unei îndelungate munci de cercetare și studiu cinematografic. Dacă nu mi s-ar părea exagerat, l-aș numi filmul vieții mele”, mărturisea regizorul Iulian Mihu într-un interviu publicat în România literară.
Prima versiune a scenariului a purtat titlul „Interzis minorilor” și a fost anunțată în presă în anul 1968.
În ”Enigma Otiliei” a fost folosit pentru prima dată procedeul „Graphys Color”, o metodă de prelucrare a peliculei color cu efecte artistice deosebite, inventată de operatorii Alexandru Întorsureanu și Gheorghe Fischer, cu aportul tehnicienilor Gheorghe Palivăț și Dumitru Morozan.
În 1972 filmul a primit Premiile ACIN pentru regie, scenariu, imagine, interpretare masculină (Gheorghe Dinică), decoruri și montaj, iar în 1972 a fost distins la Veneția cu Premiul de selecție.
Mai multe detalii despre Festivalul Filmului Bacalaureat AICI.
