*Moderator Marian Voicu

Povestea săptămânii, cu Marian Voicu

De ce eșuează reformele în România? (redifuzare)

Deși există presiune publică pentru schimbare în România, politicienii mimează reformele. Mai mult, unii dintre ei acuză Comisia Europeană că intervină în politica suverană a Bucureștiului. Care sunt reformele importante și cine ar beneficia mai mult de pe urma lor, România sau Uniunea Europeană?

Invitați: Vlad Adamescu și Răzvan Petri, cofondatori „Politică la minut”

Revista presei fake, cu Horia Grușcă

Conflictul lui Trump „Vindecătorul” cu Papa Leon

Donald Trump și-a continuat atacurile la adresa Papei Leon al XIV-lea, acuzându-l că sprijină criminalii din Statele Unite și înarmarea nucleară a Iranului. Ulterior, președintele a postat, apoi a șters de pe contul său de socializare o imagine realizată cu Inteligența Artificială care-l înfățișa în postura de Isus vindecător. Între timp, misiunea spațială Artemis II a generat un val de falsuri și teorii ale conspirației în mediul online.

Conspirația săptămânii, cu Tatiana Țarfulea

Poluarea Nistrului și manipulările propagandei pro-ruse (redifuzare)

Un atac rusesc asupra infrastructurii energetice din Ucraina a dus la poluarea râului Nistru. În urma bombardamentelor, uleiuri tehnice și combustibil au fost deversate în apă, fiind transportate de curentul râului spre teritoriul Republicii Moldova. Propaganda rusă susține că nu Rusia ar fi vinovată de criza ecologică din Republica Moldova ci „un camion ucrainean care s-a răsturnat pe podul de la Otaci", dar pe care nu l-a văzut nimeni.

Istoria și istoriile sale, cu Gabriela Avram

1956, anul sângeros al Budapestei (redifuzare)

În toamna anului 1956, la Budapesta izbucnea revoluția maghiară. Era prima revoltă de amploare din tările estului comunist îndreptată împotriva dominației sovietice.

Spărgătorii de fake news, cu Horia Sârghi și Mihai Geamănu

OZN sau praf pe lentilă?

Zaiafet și Geminschi au aflat că NASA ne-ar minți că a ajuns pe orbita Lunii, pentru a ne distrage atenția de la OZN-uri.

Producător Marian Voicu

Sezon nou

*ARMATA ROMANTICILOR. REVOLUŢIA ROMANTICĂ (1827-1832) (ep.1)

La începutul veacului al XIX-lea, un nou curent ia cu asalt Franța: romantismul. Teatrul, muzica și pictura înflăcărează societatea. Tinerii, inspirați de autorii englezi și germani, decid să revoluționeze arta, iar ideile și operele lor vor genera curând o conștiință politică proaspătă. Mulțimea iese în stradă, cerând instaurarea Republicii. Lumea veche se clatină, amenințată de impetuoasa modernitate. Alexandre Dumas visează să devină cel mai important poet dramatic din Paris. Cu cinci ani în urmă, a părăsit orașul natal, Villers-Cotterêts, cu numai 53 de franci în buzunar. Acum este copist în slujba ducelui d’Orléans (vărul regelui) și, când are puțin răgaz, compune piese de teatru. Însă concurența e acerbă: tânărul Victor Hugo se bucură deja de notorietate.

AMORURI BOEME-GEORGIA O’KEEFE ŞI ALFRED STIEGLITZ (ep.2)

În iunie 1918, pictorița avangardistă Georgia O’Keeffe părăsește Texas pentru a se stabili la New York, la invitația fotografului Alfred Stieglitz, care îi descoperise și expusese deja lucrările. Între cei doi se naște curând o relație, deși Stieglitz poartă încă verighetă. În decembrie 1924, Emmeline Obermeyer Stieglitz decide să divorțeze. Tot în același an, după șase ani de conviețuire, Alfred și Georgia își legalizează iubirea. Consecventă principiilor sale de independență, tânăra O’Keeffe refuză o ceremonie tradițională și își păstrează numele de fată.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. AERUL (ep.3)

Deși este adesea distrugător, vântul reglează oxigenarea oceanelor, favorizează reproducerea plantelor și influențează răspândirea insectelor și migrația păsărilor. Oamenii i-au recunoscut importanța, atribuindu-i denumiri diferite în funcție de viteză și putere. Irlanda este obișnuită cu vânturile puternice, dar, în noaptea de 6 spre 7 ianuarie 1839, o furtună teribilă, consemnată ulterior drept „Noaptea Marelui Vânt” (The Night of the Big Wind), a distrus totul în cale.

VIEŢUITOARE BIZARE (ep.14)

Și în cazul țestoaselor-aligator (Macrochelys temminckii), singurul dușman veritabil este omul, ele fiind incluse din 1988 pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii). Populația cajun (descendenți ai coloniștilor francezi stabiliți în zonele mlăștinoase) prepară din aceste țestoase supă, în timp ce alți locuitori le ucid doar pentru a le folosi carapacele ca trofee. În plus, țestoasele-aligator sunt victime ale pescuitului comercial cu năvoade, iar habitatul lor este tot mai des asanat și transformat în terenuri agricole.

Producator Oana Hasegan