loader
Foto

Invitaţi inspiraţionali, în noul sezon „Dincolo de alb şi negru”, la TVR 1 | VIDEO

În prima ediţie, pe 30 martie, Mihai Rădulescu a vorbit despre traumele provocate minorilor, despre parenting şi Gen Z, cu Daniela Boşca, psiholog specializat în psihologia copilului. „Dincolo de alb şi nergu” e la TVR 1, sâmbăta, de la ora 17.00.

 

Mihai Rădulescu
Dincolo de alb şi negru

Aflată la început de nou sezon, emisiunea „Dincolo de alb şi negru” continuă seria de întâlniri cu invitaţi inspiraţionali, oameni care se bucură de renume în zona lor de activitate şi a căror experienţă merită împărtăşită. Ca şi până acum, programul pune accent pe acurateţea discuţiei, apelând la analize serioase şi opinii pertinente. Emisiunea păstrează în continuare standardele jurnalismului de calitate, iar subiectele vor fi, aşa cum ne-am obişnuit deja, din zone diverse: social, sănătate, mediu, economie, diaspora.

Începând cu 30 martie, printre invitaţii pe care îi vom putea urmări la „Dincolo de alb şi negru” se numără: Daniela Boşca - psiholog specializat în psihologia copilului, Daria Bercheri - o italiancă îndragostită de Romania, Violeta Ciurel - profesor ASSEBUS, consultant în Management şi Leadership, Florin Dragan - rector al Universităţii Politehnica Timişoara, Cristian Rachitan - doctor, specialist în remedii naturale şi alţii.

Cu cei trei moderatori - Mihaela Crăciun, Mihai Rădulescu şi Laurenţiu Ciocăzanu, care îşi utilizează din plin experienţa acumulată în anii de presă şi au fiecare modul propriu de a pune întrebări şi felul special în care îşi pun în valoare invitaţii – ne întâlnim în fiecare sâmbătă, de la ora 17.00, la TVR 1.

În prima ediţie a noului sezon, jurnalistul Mihai Rădulescu stă de vorbă cu Daniela Boşca, psiholog specializat în psihologia copilului. Daniela Boşca duce o luptă cu un fenomen teribil: traumele provocate minorilor, fie de adulţi, fie de cei din rândul lor. Şi cum lupta dificilă solicită arme pe măsura provocării, dialogul porneşte de la abuzurile asupra femeilor, în special asupra minorelor (readuse puternic în atenţie de piesa Macarena, a Erikăi Isac, melodie care a iscat o uriaşă controversă publică) şi continuă cu discuţii despre parenting şi generaţia Z. Cum le vorbim despre educaţie sexuală celor din Gen Z? Dar despre consum alcool şi droguri?​ Aflăm răspunsuri în ediţia din 30 martie a emisiunii „Dincolo de alb şi negru”.

15:00 Concert aniversar Alexandra Chira

(II)

Prezentator si producător Iuliana Tudor

Jurnalist Anamaria Voicu

(Reluare)

16:30 TVR 70

Adevăruri despre trecut

*Atenție, se închid ușile!

Printre ideile de dezvoltare a capitalei lansate in perioada interbelica s-a numarat si cea a construirii unei linii de metrou. In Londra se circula prin subteran din 1863; in Budapesta din 1896, ba chiar si la Moscova exista metrou din 1935. Situatia era, insa, potrivnica infaptuirii unei linii de transport subteran in Romania anilor ’30-‘40. A venit si Cel de-al Doilea Razboi Mondial, iar peste aceste proiecte s-a asezat praful.

Bucurestiul nici nu indeplinea in acele vremuri un criteriu de baza pentru pentru construirea unei linii de metrou: dupa primul Razboi Mondial, capitala avea mai putin de 400.000 de locuitori; inaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial se apropia de un milion si de-abia in anii 70, depaseste 2 milioane de locuitori. Abia in acest moment situatia devine critica: „oamenii muncii”-cum erau denumiti cetatenii-nu mai puteau ajunge la timp la serviciu. Se impunea, asadar, dezvoltarea circulatiei subterane.

Ramanea, insa, o alta problema: terenul pe care este amplasat Bucurestiul este destul de nisipos, din cauza apelor care il strabat. Vointa politica a fost, insa, mai puternica si, in 1972 s-a luat decizia ca pe sub cartierele din Bucuresti sa circule metroul.

Nicolae Ceausescu dorea ca metroul sa fie o realizare exclusiv romaneasca; asa ca nu a apelat la cei care realizasera astfel de sisteme de transport in strainatate. Nu a consultat pe nimeni nici la capitolul know-how, si nici pentru a aduce unelte de forat care sa le usureze munca oamenilor.

Primul tronson urma sa lege fabrica de mașini agricole Semanatoarea de platforma industriala Timpuri Noi. Lucrul a inceput in septembrie 1975, iar 4 ani mai tarziu, in noiembrie 1979, bucurestenii puteau urca in vagoane. Desigur, vagoane facute in Romania, la Intreprinderea de Vagoane Arad.

Reteaua de transport subteran a Bucurestiului se dezvolta, la inceput, cu o viteza de aproape 2 kilometri pe an. Pare putin, dar, sa nu uitam, era o premiera in Romania! Muncitorii au capatat experienta si au ajuns repede la un ritm de 4 kilometri pe an. Era incredibil; doar metroul din Ciudad de Mexico inainta mai repede!

In 1989, Bucurestiul avea aproape 60 de kilometri de metrou. Calatoria cu acest mijloc de transport in comun a devenit o obisnuinta, atat pentru bucuresteni, cat si pentru cei care veneau in capitala cu treburi.

Producator Raluca Rogojina

 
„Tezaur folcloric” deschide un nou sezon la TVR 1: o călătorie în inima tradițiilor și a poveștilor din vatra satului românesc

Duminică, 6 septembrie, de la ora 13.00, prima ediție aduce în fața telespectatorilor TVR 1 un moment special prezentat de Ansamblul Folcloric ...

Ediție specială „Universul credinței”, la TVR 1: Sfânta Liturghie ce încheie ITO 2026, în direct de la Catedrala Națională

Joi, 3 septembrie, de la ora 10.00, TVR 1 transmite în direct, în cadrul unei ediții speciale „Universul credinței”, slujba Sfintei Liturghii ce ...

Documentarul „Duminica Limbii Române”, astăzi, la TVR

De Ziua Limbii Române, urmărim un documentar ce prezintă istoria și zbuciumul limbii române în Basarabia, semnat de jurnalistul TVR Moldova ...

 

#tvr1