loader
Foto

Galerie foto

„IVAN, omul cu rădăcini în ape” ajunge la JO de la Paris

„Călărețul apelor”, „legendă vie”, „campionul cu pagaia ruptă”, cum a fost numit în toată lumea, Ivan Patzaichin va fi în prim-plan şi la Jocurile Olimpice 2024. Participant la cinci ediţii ale JO şi câştigător a şapte medalii olimpice, multiplul campion ajunge şi la cea din Franţa, prin documentarul TVR „IVAN, omul cu rădăcini în ape”, care va avea o proiecţie specială la Paris, după premiera naţională, de la TVR 1.

 

Filmul „IVAN, omul cu rădăcini în ape” a fost în premieră la TVR 1, în 25 iulie, ora 21.00, iar la Paris - într-o proiecţie specială, în cadrul Jocurilor Olimpice, pe 9 august. La TVR Internațional va fi difuzat sâmbătă, 10 august, de la ora 14.30.

(w882) Ivan Patza

Filmul biografic regizat de Ana Preda este o incursiune documentară a unui destin de excepție, care urmărește transformarea adolescentului din Mila 23 - un sat de pescari din Delta Dunării- într-un campion care a urcat de 30 de ori pe podiumurile competiţiilor internaționale. Un adolescent care, la 16 ani, după ce vedea la televizorul căminului cultural știrea că Serghei Covaliov și Vicol Calabiciov - doi băieți din satul său - au devenit campioni mondiali, hotăra să pornească pe urmele lor. Şi, după doar un an și jumătate de când ajungea la București, tânărul Ivan era campion național, iar la 19 ani, în 1986, avea deja în palmares primele medalii internaționale, dintre care una de aur la Jocurile Olimpice din Mexic, alături de Serghei Covaliov.

(w882) Ivan Patza

În cei peste 17 ani de carieră, Ivan Patzaichin a participat la Jocurile Olimpice din Mexic (1968), Munchen (1972), Montréal (1976), Moscova (1980), Los Angeles (1984), la 11 campionate mondiale, la o ediţie a campionatelor europene (1969 – Moscova), obţinând 30 de medalii: 13 de aur, 7 de argint și 10 de bronz.

„Performanța sportivă a fost mereu precedată de nenumărate eșecuri și fiecare medalie olimpică de aur era câștigată încă de-acasă, prin antrenament asiduu”, ne destăinuie Ivan. Vocea sa ne poartă prin vremurile când a plecat din satul de pescari decis să devină campion și continuă povestea până la reîntoarcerea acasă, la rădăcinile sale.

(w882) Ivan Patza

Imagini inedite din Arhiva TVR, din arhiva națională de filme, din competiții internaționale, dar și filmări din ultimii ani, dedicați locului unde și-a întărit rădăcinile, spun cine a fost „cel mai iubit dintre pământeni”, cum îl numește fiica sa, Ivona Patzaichin-Rusu.

(w882) Ivan Patza

În film, regăsim copilăria lui Ivan, cu satul și oamenii alături de care a crescut, pe cei alături de care s-a format până să fi plecat departe de casă. Bunicul Perfil era înțeleptul și vindecătorul satului, cel care l-a dus pentru prima oară în barcă și care l-a delectat cu magia basmelor. Mama lui Ivan, croitoreasă de nevoie, îi făcea haine cu care acesta defila mândru prin sat. Alături de tatăl lui, Vicol, Ivan a învățat respectul pentru natură și regulile nescrise ale pescarilor din Deltă.

Documentarul nu este însă doar o retrospectivă a unei cariere magistrale a cvadruplului campion olimpic. După retragerea din viața sportivă, Ivan Patzaichin nu a uitat de propriile rădăcini și s-a simțit dator să întoarcă ceva acelor oameni din mijlocul cărora a plecat, să aducă un beneficiu real comunității natale. Astfel că, ultimii zece ani din viața sa au fost dedicați acestei „datorii” pe care voia s-o onoreze: reclădirea punților dintre om și natură.

(w882) Ivan Patza

Ivona Patzaichin-Rusu, una dintre vocile documentarului, completează portretul campionului, tatălui, omului, alături de Toma Simionov, coechipierul lui Ivan și de Teodor Frolu, cel care timp de 12 ani i-a fost alături lui Ivan pentru a identifica soluții prin care să sprijine oamenii Deltei Dunării în dezvoltarea lor locală. Teodor rememorează cum s-a întâlnit cu Ivan Patzaichin și cum l-a cunoscut pe parcursul ultimilor zece ani pe omul atât de îndrăgit de toți. Pe Teodor îl vom urmări cum ridică din nimic un loc menit să-l reprezinte pe Ivan, chiar în satul în care s-a născut: centrul de inovare comunitară „Ivan Patzaichin”, un spațiu interactiv, viu, care va apropia mai mult copiii din Deltă de propriile rădăcini, educând noile generații în spiritul comuniunii cu natura.

O voce distinctă în film este cea a actorului Vlad Ivanov care citeşte fragmente din cartea dedicată lui Ivan de către antropologul Vintilă Mihăilescu, „Ascultîndu-l pe Ivan”.

(w882) Afis Ivan

Documentarul „IVAN, omul cu rădăcini în ape” este o producţie a Televiziunii Române în parteneriat cu Asociația Ivan Patzaichin Mila 23, în regia Anei Preda, om de televiziune de peste 28 de ani, dintre care ultimii 8, dedicaţi filmului documentar. De-a lungul carierei, Ana Preda a obţinut: Premiul „Cel mai bun regizor femeie” la International Documentary Film Awards 2022 (Olanda) pentru „Babi and Deda”, Premiul „Paul Călinescu” pentru cel mai bun documentar la CineMaIubit 2019 cu „Olimpi”, iar în 2013, premiul Opera Prima din partea APTR- Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

Televiziunea Română transmite Jocurile Olimpice de la Paris, care se desfăşoară între 26 iulie şi 11 august, pe TVR SPORT, TVR 1, TVR 2 şi TVR MOLDOVA. Programul transmisiunilor va putea fi consultat pe site-ul tvr.ro.

18:00 Exclusiv în România

* Prezintă Cristian Tabără

Lipova, între ieri și azi

Cristi Tabără și Cristina Șoloc își iau revanșa față de vestul tării și continuă călătoria lor prin județul Arad. De această dată, echipa Exclusiv în România ajunge în orașul Lipova, o localitate care a cunoscut cândva o maximă înflorire. Acum este un loc care merită vizitat pentru că are povești sale interesante și locuri cu potențial turistic.

Unul dintre atuurile Lipovei, care păstrează potențialul turistic, este Cetatea Șoimoș-una dintre cele mai vechi și mai spectaculoase fortificații medievale din județul Arad. O cetate care a văzut războaie, trădări, iubiri și imperii căzând, a fost stăpânită alternativ de nobili maghiari, de nobili români, de căpitani de origine sârbă sau de turci. Cine controla Șoimoș-ul, controla intrarea spre Transilvania, culoarul Mureșului, de aceea și turcii sau austriecii s-au bătut să stăpânească această cetate. Are o istorie fascinantă și este o bijuterie arhitectonică-un monument istoric important, nu numai pentru orașul Lipova, numai pentru județul Arad, ci pentru România și patrimoniu universal, patrimoniul cultural european.

Deși veghează pe malul Mureșului de aproape 8 secole, Cetatea Șoimoș a rezistat foarte bine până în zilele noastre, așa că în această ediție, Cristina Șoloc, împreună cu echipa, o vizitează, admiră panorama spectaculoasă asupra împrejurimilor și află ce povești s-au scris între zidurile ei, de la Sorin Bulboacă, directorul complexului muzeal Arad.

Lipova azi am putea spune că nu e neapărat în cea mai bună perioadă a ei. De fapt, paradoxal, cea mai bună perioadă a Lipovei a fost una medievală, din perioada Pașalâcului Otoman de Timișoara, când Lipovei i s-a dat mare importanță, când aici a existat un înfloritor centru comercial, din care s-a păstrat un ultim vestigiu, o clădire construită în 1638, cunoscută și astăzi cu denumirea de „bazarul turcesc”. Din nefericire, clădirea în sine nu se află în cea mai bună stare, deși este un vestigiu extrem de interesant și de important. Și dincolo de prejudecățile noastre legate de felul în care turcii și românii s-ar fi războit tot timpul, iată că de fapt, pentru Lipova, perioada otomană a fost aceea de maximă înflorire. Când Lipova conta, Aradul aproape că nu exista sau cel puțin nu conta în vreun fel.

De ce atunci a fost cum a fost? De ce acum este altfel? Ce s-a întâmplat între timp? Cristi Tabără încearcă să lămurească situația, împreună cu directorul complexului Muzeal Arad, domnul Sorin Bulboacă-istoric medievalist, așa că este chiar interesant să vedem cum anume istoria reușește să inversez rolurile.

Apoi, Cristina Șoloc trece pragul Conacul Sever Bocu-un exemplu superb de arhitectură și eleganță din secolul al XIX-lea. În trecut a fost reședința unuia dintre cei mai importanți oameni ai Banatului-Ministrul Banatului, ziaristul și politicianul Sever Bocu-o personalitate cu o poveste impresionantă, care a modernizat Lipova și a luptat pentru unirea Banatului cu România. După cel de-al Doilea Război Mondial, a fost arestat de comuniști, închis în închisoarea de la Sighetu Marmației, unde a și murit câțiva ani mai târziu, bunurile lui au fost distruse, iar conacul a fost confiscat și transformat în scoală pentru copiii ofițerilor ruși din garnizoana Lipova. În prezent, conacul găzduiește Muzeul Orașului Lipova, care expune artă plastică și decorativă din țară și din străinătate. Este un loc absolut impresionant, pe care merită să îl vizitați dacă ajungeți în Vestul țării, iar până atunci vă invităm să-l descoperiți alături de noi. Muzeografa Corina Dubeștean ne ajută să înțelegem ce a făcut atât de important Sever Bocu de a rămas viu în conștiința comunității și, desigur, ne va fi ghid prin acest muzeu.

Pe de altă parte, Lipova a găzduit și Episcopia Ortodoxă, multă vreme până să apară episcopia care astăzi este la Arad. Această episcopie a avut la un moment dat și o catedrală, poate una dintre cele mai neobișnuite biserici ortodoxe din spațiul românesc, cu istorie frumoasă, impresionantă în interior, cu o serie de povești care ne leagă și de Sever Bocu, dar și de ceea ce a însemnat Lipova în perioada otomană. Biserica Ortodoxă Română din Lipova se află în partea centrală a orașului, lângă bazarul turcesc și a fost biserica de suflet a lui Sever Bocu. Este spectaculoasă-un monument istoric remarcabil, neobișnuit pentru ortodocșii din celelalte părți ale țării, unde arhitectonic vorbind, lucrurile sunt complet diferite în bisericile ortodoxe. Această biserică are o turlă neobișnuită, are un stil arhitectonic neașteptat, un interior care este cu adevărat remarcabil și o vechime de aproape 700 de ani. În biserică sunt păstrate chiar și veșminte de cult ale musulmanilor. Cum și de ce, află în această ediție Cristi, de la preotul-muzeograf Alexandru Neicu.

Nu putem pleca din județul Arad, fără să nu ne așezăm și la masă. Și dacă tot ne-am perindat prin bazinul Mureșului și am aflat că Lipova a fost cândva un centru foarte viu, plin de comercianți, comerț și diverse influențe, n-ai cum să nu mănânci ceva specific. Iar acum, specific este, de exemplu, să mergi de-a lungul Mureșului, până la trecerea în Ungaria, să te oprești, să zicem, la taverna din Pecica și să-i rogi pe cei de acolo să facă ceva care să aibă legătură cu apa, cu peștele. Așa am făcut noi și astfel am aflat că există o rețetă uimitoare, care ne-a luat prin surprindere-tocănița de somn, cu o garnitură absolut inedită din paste cu brănză-o masă gustoasă și sățioasă, completată cu borș de pește, jumări de pește și rondele de ceapă. Ceva bun de tot.

Așadar, în acest episod, v-am pregătit povești din Arad cu gust de istorie, cu gust de prezent, dar și cu gust delicios de pește. Ca să le savurați pe îndelete, fiți alături de noi, de la început, până la final.

Producător Marin Găbudean

Realizator Cristian Tabara

19:00 Telejurnal

*Ştiri* Sport* Meteo. Prezintă Alina Stancu

Producător Diana Anghel / Dorin Munteanu

Transmisiune directă

 
Primul 10 al Nadiei Comăneci, la 50 de ani de la momentul care a schimbat istoria gimnasticii, în exclusivitate la TVR

Exercițiul de la paralele recompensat cu prima notă de 10 din istoria Jocurilor Olimpice, reportaje de arhivă și un amplu interviu cu Nadia ...

„Sfântul Mitică Blajinul”, un spectacol cu parfum de actualitate. Lun(e)a de teatru continuă la TVR 1

Adaptarea pentru TV a spectacolului de teatru „Sfântul Mitică Bşajinul” a fost realizată în 1982 şi i-a reunit, într-o distribuţie de aur, pe ...

Trei premii Regal Literar pentru TVR

Trei premii Regal Literar pentru TVR

publicat: joi, 16 iulie 2026

Eugenia Vodă, Marina Constantinescu ș i Victor-Andrei Dochia, recompensa ț i pentru contribu ț ia în jurnalismul cultural

 

#tvr1