Urmăriţi, în premieră, eforturile unor oameni inimoşi pentru a-i ajuta pe cei "Izolaţi în România"
În Vinerea Luminată, Dite Dinesz, echipa Izolaţi în România și Organizaţia Free Mioriţa ajung în satul Buc, la graniţa cu Ucraina, acolo unde până acum nu a ajuns electricitatea.
Luni, 24 aprilie, veţi cunoaşte povestea pregătită pentru episodul doi al ciclului "Izolaţi în România" dar până atunci vineri, 21 aprilie, pe parcursul întregii zile, veţi afla în premieră la TVR 1 despre eforturile celor care s-au implicat pentru a aduce lumină în casele oamenilor izolaţi.
În Săptămâna Luminată Ditte Dinesz şi colaboratorii ei vor transmite live pe satelit - sau prin telefon dacă condiţiile meteo nu vor permite transmisiunea video - despre cum decurg eforturile lor pentru a căra prin nămeţi panourile solare şi despre familiile care au, în sfârşit, o speranţă de mai bine.
Un reportaj detaliat despre întreaga aventură veţi urmări luni la "Izolaţi în România" - dar relatările în transmisiune directă le veţi afla în premieră vineri, la TVR 1, în cadrul programelor: Matinal, Jurnalul de la ora 14.00, Pulsul zilei (de la 18.30) şi la Jurnalul de la ora 20.00.
Luni, 24 aprilie, de la ora 22.30, colega noastră de la TVR Timişoara Dite Dinesz ne aduce cel de-al doilea episod al programului Izolaţi în România realizat în jud.Suceava, la graniţa cu Ucraina.
Veţi cunoaşte doi tineri cu destine diferite: pe Laura şi Mihăiţă, care au aceeaşi vârstă şi care nu se cunosc, deşi au crescut pe acelaşi munte.
Laura este eleva din prima bancă, de la şcoala din Bucureşti care acum 10 ani, spunea că vrea să se facă medic când va fi mare. Am regăsit-o la Mănăstirea din Rădăuţi, unde măicuţele au grijă de ea de când a terminat clasa a VIII-a. Fără ele n-ar fi avut nicio şansă să fie în clasa a XII-a la liceu şi premiantă. Visul ei , chiar dacă s-a născut într-o căsuţă fără curent la capătul unei poteci, se va împlini în această vară, când Laura va da examen la Facultatea de Medicină. Mama Laurei nu are nici astăzi curent.
Mihăiţă a terminat opt clase. Şi îi pare rău că a trebuit să asculte de tatăl lui care, bolnav fiind, l-a trimis să stea la graniţa cu Ucraina, să aibă grijă de animale. Într-o colibă mică, fără curent, stă singur zi şi noapte. Singurii oameni cu care mai vorbeşte sunt poliţiştii de frontieră ucrainieni.
