loader
Foto

Jamala, câștigătoarea Eurovision 2016, invitată la finala Selecției Naționale

Marea finală a fost pe 5 martie, în direct la TVR 1, TVR Internaţional, TVR Moldova, TVR+ şi pe canalul de Youtube al TVR, de la ora 21.00. | VIDEO

 

Jamala, interpreta din Ucraina care a câștigat ediția din 2016 a Eurovision Song Contest, a urcat pe scena ultimului act al Selecției Naționale, în calitate de invitat special. Artista, refugiată din infernul dezlănțuit în patria sa, a interpretat piesa „1944”, care a dus Eurovisionul la Kiev, sâmbătă, în direct la TVR.

 

Pentru proiectul „1944”, artista și-a găsit inspirația în drama familiei sale. În al Doilea Război Mondial, străbunica ei a fost deportată în Asia Centrală împreună cu cei cinci copii ai săi. Aproape 80 de ani mai târziu, Jamala a devenit unul dintre refugiații care se retrag din calea războiului. Drumul ei a trecut prin România și a adus-o pe scena Eurovision România, pentru a transmite un mesaj de pace și unitate în fața celui mai greu conflict european din ultimele opt decenii.

(w500)

Melodia, un manifest împotriva crimelor săvârșite de regimul stalinist împotriva tătarilor din Crimeea scris de poetul Art Antonyan, a făcut înconjurul lumii, iar astăzi, mesajul său pare mai actual decât oricând.

„1944” este prima piesă din istoria concursului Eurovision care conține versuri în limba tătară crimeeană. Referenul melodiei a stârnit o emoție puternică pe scena din Stockholm, reluând fragmente dintr-un cântec popular al tătarilor din Crimeea, "Ey Güzel Qırım".

Sâmbătă, mesajul artistei din Ucraina a răsunat în finala Selecției Naționale, în direct la TVR 1, TVR Internaţional, TVR Moldova, TVR+ şi pe canalul de Youtube al TVR, de la ora 21.00.

Line-up-ul evenimentului a cuprins, alături de câștigătoarea ESC 2016, concurenții Eurovision Song Contest din șapte țări: Zdob și Zdub – „Trenulețul” (Republica Moldova), Ronela Hajati - „Secret” (Albania), Vladana – „Breathe” (Muntenegru), We Are Domi – „Lights off” (Cehia), Andrea - „Circles” (Macedonia de Nord), Stefan - „Hope” (Estonia) și Intelligent Music Project – „Intention” (Bulgaria) - și finaliștii Selecției Naționale 2022.

***

Despre Eurovision:

Eurovision Song Contest 2022 va avea loc în Italia, la Torino, cu semifinalele pe 10 şi 12 mai şi finala pe 14 mai 2022. România va intra în concurs joi, 12 mai, în partea a doua a Semifinalei cu numărul 2.

Sub sloganul „The sound of beauty”, Eurovision Song Contest 2022 va aduce, pe scena din Torino, reprezentanţii celor 40 de ţări înscrise în competiţie: Albania, Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Georgia, Grecia, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Țărilor de Jos, România, San Marino, Serbia, Slovenia, Spania, Suedia, Ucraina şi Marea Britanie.

Eurovision Song Contest este cea mai importantă competiţie muzicală internaţională, organizată de EBU - cea mai mare asociaţie a televiziunilor publice din Europa. European Song Contest (ESC) se desfăşoară în fiecare an, începând din 1956. Show-ul este unul dintre cele mai longevive şi mai urmărite programe de televiziune din lume, fiind transmis atât în Europa, cât şi în Australia, Asia şi Statele Unite.

Televiziunea Română este organizatoarea Selecţiei Naţionale şi participă la competiţia europeană din anul 1993.

Cele mai bune performanţe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminiţa Anghel & Sistem - Kiev, 2005; Paula Seling şi Ovi - Oslo, 2010) şi o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu - Atena, 2006).

***

Pentru alte informaţii, vă rugăm să ne scrieţi la: eurovision.romania@tvr.ro sau cristian.acatrinei@tvr.ro.

Echipa Eurovision Romania

 

Eveniment susținut de Catena, ShieldUP și Auchan

 

 

 

16:30 Gala Aniversară Florin Piersic 90

Realizator Ruxandra Tuchel

(Reluare)

18:55 Teleenciclopedia

*HENRI ROUSSEAU (ep.1)

Întreaga viață, Pablo Picasso a păstrat în atelier patru tablouri, toate aparținând aceluiași pictor: Henri Rousseau. Îi adora lucrările, considerându-le un etalon pentru propria sa operă. Povestea pictorului Rousseau începe spre sfârșitul secolului al XIX-lea, la Paris-efervescent epicentru unde, zilnic, artele se reinventează. În 1868, la 24 de ani, provincialul Henri se muta la Paris și, patru ani mai târziu, se angaja ca funcționar la Oficiul Vamal. Scriitorul Alfred Jarry a fost primul care l-a numit, cu afecțiune și amuzament, Le Douanier (Vameșul). Dar, după două decenii, nesatisfăcut de meseria ingrată, Henri Rousseau hotăra să se dedice artei. În 1890, finaliza primul său autoportret, intitulat Eu însumi. Portret-peisaj, care îi înglobează personalitatea, talentul și visurile de glorie.

ANA ASLAN

La mijlocul veacului trecut, idealul „tinereţii fără bătrâneţe” devenea mai accesibil graţie spiritului iscoditor şi perseverent al unei românce pe nume Ana Aslan. La 13 ani, în urma pierderii tatălui, de care era foarte ataşată, s-a hotărât să urmeze Medicina. Primul Război Mondial, tânăra studentă l-a trăit îngrijind răniţii în spitalele de campanie din Iaşi. În 1924, la doi de la absolvirea facultății, a susţinut teza de doctorat sub îndrumarea profesorului Daniel Danielopolu, eminent fiziolog şi cardiolog. A urmat o carieră strălucită, în care cercetarea ştiinţifică s-a împletit cu experienţa de clinician şi talentul de pedagog. Punctul de cotitură a survenit abia la vârsta de 52 de ani, când a descoperit efectele regeneratoare ale procainei-anestezic local administrat unui tânăr suferind de artroză.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. PĂMÂNTUL (ep 7)

Situate în Atlanticul de Nord, Insulele Feroe sunt vestigiile unora dintre cele mai violente activități geologice petrecute pe Terra. Astăzi, arhipelagul include 29 de insule cu fiorduri, turbării și formațiuni de relief acoperite cu vegetație, alcătuind un peisaj misterios, încărcat de legende. Uriașul și Vrăjitoarea aflate în apropierea coastei sunt, de fapt, niște coloane stâncoase, desprinse de insulă din cauza eroziunii. Lovite permanent de valurile oceanului, cele două formațiuni se vor prăbuși într-o bună zi, dispărând pentru totdeauna. În acest arhipelag, unde numărul oilor îl depășește pe cel al oamenilor, istoriile despre huldufolk, „poporul ascuns”, se transmit din generație în generație.

ODISEEA UNEI SEPII (ep.1)

Acolo unde apele Canalului Mânecii se îngemănează cu Atlanticul, Coasta Legendelor își împletește istoria cu cea a oceanului. În adâncuri, fauna și flora alcătuiesc un ecosistem sălbatic unic. O minusculă sepie (Sepia officinalis) se dezvoltă discret, la adăpostul unui ciorchine negricios. Ghemuită într-un ou de nici un centimetru, nu ştie-deocamdată-că, în scurta sa existență, va întâlni nenumărate obstacole. Ghidată de instinct și curiozitate, această cefalopodă, rudă a calmarului și caracatiței, va străbate teritorii primejdioase pentru a-și atinge scopul suprem: perpetuarea speciei.

Producator Oana Hasegan

AUDIENŢA GENERALA (AG)

 
„Mi se prevedea un viitor de cioban de mare clasă...” - regizorul Stere Gulea, în dialog cu Cătălin Ştefănescu, la „Garantat 100%”

Cătălin Ştefănescu ne propune o nouă întâlnire cu regizorul şi scenaristul Stere Gulea. Pe 1 februarie, de la ora 23.00, la „Garantat 100%".

„Povești pierdute pe un peron de tren” – luni, la „Dosar România”

După 13 ani de uitare, destinele personajelor acestui film sunt redate telespectatorilor de producătorul şi realizatorul Răzvan Butaru. Le ...

Povestea din ochii lor

Povestea din ochii lor

publicat: joi, 29 ianuarie 2026

Fiecare animal are o poveste — unele pline de suferință, altele de speranță, dar toate vorbesc despre aceeași nevoie: iubirea și respectul față ...

 

#tvr1