loader
Foto

Galerie foto

Jurnaliştii TVR Cristina şi Radu Dănilă şi Adelin Petrişor, premiaţi la Gala Premiilor UZPR

Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România a premiat, pe 18 noiembrie, „Excelenţa în jurnalism'', în cadrul unei gale organizate la Teatrul „Ion Creangă" din Bucureşti. Jurnaliştii TVR au fost recompensaţi la categoriile jurnalism TV şi jurnalism de război.

 

Luni, 18 noiembrie 2024, Teatrul „Ion Creangă” din București a găzduit Gala Premiilor Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Excelența în jurnalism, ocazie cu care a fost onorată munca remarcabilă a unora dintre cei mai cunoscuţi și dedicați profesioniști ai acestei profesii.

Premiul pentru jurnalism TV a fost acordat „echipei Cristina Dănilă şi Radu Dănilă, realizatori TVR, pentru emisiunea  „Vorbeşte corect!”, difuzată de TVR 1. Este primul premiu pe care relizatorii îl primesc pentru această emisiune: „Are o însemnătate foarte mare pentru noi, ţinând cont că este acordat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România. Este o mare onoare să fim premiaţi sub titulatura de excelenţă pentru jurnalism de televiziune”, ne-a declarat Cristina Dănilă.

(w882) Cristina s

(w882) Diploma pr

„Acest premiul de excelenţă decernat „echipei realizatorilor Cristina Dănilă şi Radu Dănilă pentru emisiunea „Vorbeşte corect!” este o recunoaştere a efortului nostru de a menţine emisiunea în topul preferinţelor telespectatorilor TVR 1. Istoria celui mai longeviv proiect de televiziune dedicat limbii române din mass-media românească a început cu 25 de ani în urmă, când a debutat proiectul original „Corect!”. Ceea ce a fost într-adevăr extrem de provocator este reînnoirea permanentă a formatului, pentru a menţine emisiunea în atenţia publicului. Acum, în 2024, ne bucurăm că avem încă audienţă, dar şi că unele dintre greşelile despre care am vorbit de-a lungul anilor au început să dispară”, a adăugat Radu Dănilă.

(w882) Cristina s

La categoria jurnalism de război, premiul i-a revenit jurnalistului TVR Adelin Petrişor, corespondent în zone de conflict.

(w882) Adelin Pet

„Am 49 de ani şi sunt reporter TV la Ştiri de vreo 29 de ani. Prima dată am fost într-o zonă de război când aveam vreo 19 ani, în 1996, iar cea mai recentă vizită într-o astfel de zonă a fost acum vreo două luni, în Congo, Africa. Îmi place foarte mult ce fac, dar trebuie să vă spun că am momente când mă întreb dacă voi ieşi la pensie sau nu din meseria asta... Pentru că nu, nu e vorba de front, ci e vorba de cât de trist arată presa. Sper să nu fiu eu cel care strică petrecerea, dar presa n-arată chiar bine. Şi, din nefericire, arata aşa şi pentru că noi o facem să arate aşa. Cred că jurnalismul cetăţenesc nu va putea lua locul jurnalismului adevărat, însă noi trebuie să arătăm asta. Cred că trebuie să punem un pic mai mult umărul şi asociaţiile profesionale, dar şi noi, jurnaliştii, să le arătăm oamenilor că suntem credibili în continuare, că avem utilitate socială şi că suntem relevanţi. Sper să putem face asta împreună! Vă mulţumesc foarte mult!”, a declarat Adelin Petrişor pe scenă, la primirea diplomei de excelenţă.

(w882) Adelin Pet

În cadrul Galei UZPR au mai fost premiaţi, printre alţii:

- pentru jurnalism şcolar - proiectul Logopaper - Platformă Media Online - Colegiul Naţional „Onisifor Ghibu" Oradea

- presă de investigaţie - Ziarul de Gardă / Măriuţa Nistor, Natalia Zaharescu (Republica Moldova)

- jurnalism radio - Ioana Bruşten

- management de presă - Dan Preda.

Seara de gală a adus împreună jurnaliști de renume, personalități publice, reprezentanți ai mediului academic, oameni de cultură.

Juriul care a evaluat materialele jurnalistice i-a reunit pe Ruxandra Săraru (preşedinte), Mădălina Corina Diaconu, Viorel Popescu, Teodora Marin, Monica Zvirjinschi şi Cornel Cepariu.

credit foto: TVR

17:00 Festivalul Ioan Macrea

Partea I

Prezentator si producător Iuliana Tudor

(Reluare)

18:55 Teleenciclopedia

AUGUSTE RODIN (ep.4)

În 1891, la patru decenii după moartea lui Balzac, Émile Zola, președintele Societății Oamenilor de Litere, își convingea confrații să îl desemneze pe Auguste Rodin pentru edificarea unui monument dedicat ilustrului scriitor. Zola, maestrul naturalismului, îi aprecia stilul frust, diferit de academismul altor sculptori „oficiali”. Dezvelită abia după șapte ani, în cadrul Salonului din 1898, statuia a stârnit o furtună de controverse. Admiratorii au apreciat felul în care silueta surprindea fecunditatea plăsmuitorului sutelor de personaje din Comedia umană. Detractorii, în schimb, au contestat creația, numind-o, printre altele, „monstru obez”.

WILHELM CUCERITORUL (ep.4) premieră

La două luni după victoria de la Hastings, din 14 octombrie 1066, în ziua de Crăciun a aceluiași an, Wilhelm, duce de Normandia, este încoronat regele Angliei în splendida Westminster Abbey, din Londra. După invazie, noul monarh rupe legăturile istorice dintre anglo-saxoni și scandinavi, consolidându-le, în schimb, pe cele cu regatele vest-europene. În Anglia se naște o nouă civilizație. Wilhelm începe domnia abolind cutumele saxone autohtone, cam primitive, și le aplică pe cele normande. În plus, localnicilor li se impun disciplina și respectarea legilor. Curând se duce vorba că oricine poate călători cu punga plină de galbeni, fără teamă de tâlhari.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. FOCUL (ep.5) premieră

Prin crearea legendelor, primele popoare hawaiiene și-au astâmpărat nevoia de a da un sens lumii înconjurătoare. Cu aceeași motivație, dar folosind tehnologii recente, vulcanologul Johanne Schmith încearcă să înțeleagă activitatea capriciosului Kilauea. Cămin al zeiței Pele, Kilauea (cel mai activ vulcan din lume) declanșează erupții explozive violente. În urma fiecăreia se depune un strat distinctiv de cenușă, care oferă cercetătorilor informații prețioase. Grosimea stratului de cenușă și dimensiunile particulelor sunt esenţiale pentru determinarea originii și amplorii erupției. Sperând să găsească indicii importante pentru siguranța publică, Dr Schmith „citește” ce a „făcut” vulcanul și convertește datele într-un scenariu actualizat.

INDIILE DE VEST (ep.6)

Din iulie până în ianuarie, pădurile de mangrove sunt luate în stăpânire de stârcii de cireadă.

Originari din Asia, Africa şi Europa, Bubulcus ibis au migrat natural în Americi acum mai bine de un secol și au prosperat. Arborii Rhyzophora mangle joacă rolul unor adevărate recife pentru numeroase păsări de coastă, printre care se numără şi fregatele de mare (Fregata magnificens).

Producator Oana Hasegan

 
De ce vrea Trump Groenlanda?

De ce vrea Trump Groenlanda?

publicat: vineri, 16 ianuarie 2026

Dragoș Mateescu, analist la Institutul Diplomatic Român, e invitatul lui Marian Voicu şi ne explică în detaliu de ce vizează preşedintele SUA ...

„Fețele dictatorului”, un documentar reflecție asupra puterii imaginii, la „Dosar România”

Imagine, retuș, propagandă. Cum a fabricat și demontat fotografia adevărul unei epoci. De la fotografiile oficiale de presă până la imaginile ...

TVR difuzează în premieră Gala Premiilor Academiei Europene de Film

Ceremonia de decernare a celor mai importante distincții ale cinematografiei europene de la Berlin va fi transmisă pe TVR1 în direct, sâmbătă, ...

 

#tvr1