loader

Mineriada – după 25 de ani – o campanie a Ştirilor TVR

Duminică, 14 iunie, de la ora 21.00, ați putut urmări la TVR 1 dezbaterea moderată de Ramona Avramescu şi Mihai Rădulescu.

 

Telejurnal

UPDATE: Urmăriți pe TVR+ Partea I și Partea a II-a a a dezbaterilor realizate de Știrile TVR.

Pentru unii dintre noi, „Mineriada” este doar un cuvânt apărut în 1990. Pentru alţii, reprezintă mai mult. O rană deschisă în stradă, ce refuză sa se închidă, pentru că întrebările au rămas fără răspuns. Cine era în stradă şi de ce? De ce au venit minerii? Ce s-a întâmplat în Piaţa Universităţii în zilele de 13-15 iunie?

La 25 de ani de la evenimentele din 13-15 iunie 1990, Ştirile TVR fac o rememorare a acelor zile de coşmar pentru România, precum şi o analiză a importanţei evenimentului în parcursul ulterior al ţării, a misterului dosarului primei mineriade, a rolului personajelor-cheie, a implicării serviciilor în propagandă, a rolului presei.

(w882) Mineriada

Campania Mineriada – după 25 de ani cuprinde o serie de scurte materiale video cu imagini relevante de atunci şi de acum (difuzate zilnic, din 2 iunie), transmisiuni live din Piaţa Universităţii şi reportaje, difuzate în cadrul jurnalelor de ştiri (în intervalul 12-14 iunie). Iar pe 14 iunie, de la ora 21.00, Ramona Avramescu şi Mihai Rădulescu moderează, la TVR 1, o ediţie specială de două ore, ce pune faţă în faţă personajele cheie ale Mineriadei, fiecare aducându-şi propriile argumente şi istorii.

De altfel, Mihai Rădulescu se numără printre românii care au trăit evenimentul chiar la faţa locului, întâmplător, scăpând ca prin urechile acului de furia mulţimii de mineri: „Am avut neşansa să trăiesc şi un coşmar individual în iunie ‘90, pe lângă teroarea colectivă pe care au resimţit-o mulţi bucureşteni doar la vederea cetelor dezlănţuite de mineri. Una dintre acestea, cuprinzând vreo cinci-şase indivizi surescitaţi şi cu bâte în mâini, s-a năpustit asupra mea şi a prietenei mele de atunci, actuala soţie, doar pentru vina de a ne fi aflat… în staţia de troleibuz de la Universitate. Ne-au cerut actele şi, la vederea carnetului meu de student, practic au turbat. Vreo doi dintre ei, tineri, cu feţele abrutizate şi transfigurate de ură, au ridicat bâtele să mă lovească. Elena a ţipat, îngrozită - păreau decişi să n-o ierte nici pe ea. Ne-a salvat un detaliu: nu eram student la Universitate, ci la Politehnică! Un miner cu o figură mai umană a intervenit, oprindu-i pe ceilalţi, cu argumentul că lasă-i, băăă, a mai fost unul de la TCM, aşa e, nu-s ăştia de-aici!... Deşi o experienţă minoră în raport cu ce au trăit alţii în zilele acelea, este primul lucru la care mă gândesc atunci când îmi reamintesc Mineriada din ‘90. Pe undeva, a fost nu doar neşansă, ci şi o şansă… pentru că experienţa personală, deşi traumatizantă, m-a ajutat să înţeleg şi mai bine dimensiunea ororii trăite atunci de România”, dezvăluie Mihai Rădulescu, moderatorul dezbaterii Mineriada – după 25 de ani din 14 iunie, de la TVR 1.

(w882) Mihai Radu

Până atunci, telespectatorii TVR sunt invitaţi să trimită, pe pagina de Facebook www.facebook.com/mineriada, mărturii, imagini, poveştile lor din iunie 1990 sau pe cele ale cunoscuţilor lor. Ele vor fi prezentate în cadrul dezbaterii Mineriada – după 25 de ani din 14 iunie, de la TVR 1.

22:00 Grădina de sticlă

Teatru *, după Tatiana Ţibuleac PREMIERĂ

Regia Petru Hadârcă,

Producător Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Chișinău

Romanul Grădina de sticlă de Tatiana Țîbuleac m-a răscolit profund și m-a scos din starea de confort interior. M-a făcut să văd lumea dintr-o altă perspectivă, din câteva ipostaze diferite: am simțit amarul din gura unui copil orfan, spaimele unei femei legate de feminitatea sa, golul din sufletul unui om în căutarea disperată de repere identitare. Această confesiune, care ba izbucnește cu furie și cruzime, ba trece în meditație lirică, ba taie meticulos firul în patru sau mușcă ironic, te face să te întrebi prin ce minune un copil abandonat și neiubit, violat în anii adolescenței, ajunge să fie un om bun care să iubească și să ofere iubire?

Luată de la orfelinat, numită Lastocika, crescută de o rusoaică într-un Chișinău dominat de limba rusă, în care curtea era legiune, orfana crește în căutare de iubire, de înțelegere, de repere cu care s-ar putea identifica. Limba maternă, limba română o ține înrădăcinată în albia cultural-identitară și îi deschide calea sper conexiunea cu lumea liberă. Sunt sigur că destinul personajului Lastocika-Rândunică e despre mulți dintre noi și nu mă pot desprinde de gândul că la scară largă e despre Basarabia-Moldova Țara de Jos.
Spectacolul nu oferă răspunsuri, cum nici cartea nu o face. Și sperăm că, la fel ca romanul, spectacolul nostru va genera conexiuni empatice și va provoca la meditație.(regizorul Petru Hadârcă)

1:00 Telejurnal

* Sport* Meteo. Prezintă Eugen Rusu

 
Arad, între medieval și retro – duminică, la „Exclusiv în România”

Istorie, tehnologie, cultură. Vizităm, alături de Cristi Tabără, Cristina Şoloc şi întreaga echipă a emisiunii, Muzeul Retro IT din Arad, Muzeul ...

110 ani de relaţii diplomatice România – Suedia. Ediţie nouă „Ora Regelui”, la TVR 1

„România, o țară nici prea mică, nici prea mare, dar importantă în regiune”. O realitate recunoscută în prezentul continentului european, ...

De ce eșuează reformele în România? Sâmbătă, la „Breaking Fake News”

În aceeaşi ediţie, despre poluarea Nistrului, strâmtoarea Ormuz sau bursa americană. Pe 28 martie, de la ora 17.00, Marian Voicu ne aşteaptă cu o ...

 

#tvr1