loader

Mircea Dinescu face Politică şi delicateţuri la TVR

Din luna martie, poetul şi comentatorul politic Mircea Dinescu realizează şi moderează emisiuni la TVR 1 şi TVR 2.

 

Din luna martie, telespectatorii TVR au motive în plus să petreacă mai mult timp în faţa micilor ecrane, primăvara lui 2014 fiind prilej de reîntâlnire cu emisiunile pline de savoare marca Mircea Dinescu. Săptămânal, poetul, pamfletarul şi masterchef-ul Dinescu va realiza şi modera două emisiuni - de infotainment şi de dezbateri - la TVR 1 şi la TVR 2.

„Bucătăriile se văd din cer mai bine decât oamenii de seamă” – îşi anunţă Mircea Dinescu emisiunea de la TVR 1. Cei care vor să afle reţetele simple, dar pline de rafinament, ale ospeţelor boiereşti de la începutul de secol XX, dar şi să asculte opinii tranşante despre evenimentele săptămânii sunt invitaţi în fiecare duminică, de la ora 14.30, la emisiunea Politică şi delicateţuri, difuzată de TVR 1. Pasionat de arta culinară şi la curent cu dedesubturile jocurilor politice, Mircea Dinescu va încerca să scoată din banalitate ideea de bucătărie românească, asortînd-o cu un vin bun şi cu muzică lăutărească veche. Alături de el se va afla, de fiecare dată, o personalitate din actualitatea românească, un politician, un artist, un filosof sau un medic celebru.

Este destinul României influenţat de oamenii politici sau de personajele care, mai sub lumina reflectoarelor sau mai din umbră, compun „Top 300” românesc? La această întrebare încearcă Mircea Dinescu să afle răspunsul într-un talk-show săptămânal, în prime time, la TVR 2, în care va avea ca invitaţi reprezentanţi ai ambelor categorii. Şi tot la TVR 2, Mircea Dinescu va avea intervenţii în diverse emisiuni, în funcţie de evenimentele care apar.

Mircea Dinescu (născut pe 11 noiembrie 1950, la Slobozia) este poet, publicist, producător de vin, proprietarul restaurantului „Lacrimi şi sfinţi” din centrul Bucureştiului şi om de televiziune. A publicat, din 1971 şi până în prezent, zeci de volume în ţară şi în străinătate, poeziile sale putând fi citite în Germania, Ungaria, Olanda, Suedia, Franţa, Bulgaria sau Serbia. Activitatea literară i-a adus numeroase premii şi distincţii naţionale şi internaţionale, cum ar fi premiul Academiei Române sau Premiul Herder.

Intrat în istorie ca primul om care a anunţat o revoluţie la televizor, Mircea Dinescu a fost preşedintele Uniunii Scriitorilor între 1990 şi 1993, a înfiinţat revistele de satiră politică „Academia Caţavencu” (1990), „Plai cu boi” (2001) şi „Aspirina săracului” (2003) şi a fost membru al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), din 2006 până în 2012. În prezent editează, împreună cu Doru Buşcu, revista „Caţavencii”.

Una dintre personalităţile cunoscute ale societăţii civile, Mircea Dinescu are constante intervenţii critice, televizate şi publicistice, remarcându-se prin stilul nonconformist, acid, uneori brutal de sincer. Pe lângă apariţiile sale în calitate de invitat la diferite talk-show-uri televizate, Mircea Dinescu a şi realizat şi moderat, la Realitatea TV, emisiuni precum Politică şi delicateţuri sau Tănase şi Dinescu (la aceasta din urmă participând în calitate de invitat permanent).

16:00 Telefonul

Film* Telefonul (România, 1991)

Regia Elisabeta Bostan

Cu: Mircea Diaconu, Carmen Galin, Rodica Mandache

* Comedie. Radu, un tânăr inginer celibatar, îşi împarte timpul între serviciu şi programul lipsit de evenimente importante de acasă, în care televizorul se află pe primul plan. Într-o seară ploioasă este deranjat de apelul telefonic al unei femei şi se trezeşte antrenat într-o aventură plină de neprevăzut.

18:00 Exclusiv în România

* Prezintă Cristian Tabără

Lipova, între ieri și azi

Cristi Tabără și Cristina Șoloc își iau revanșa față de vestul tării și continuă călătoria lor prin județul Arad. De această dată, echipa Exclusiv în România ajunge în orașul Lipova, o localitate care a cunoscut cândva o maximă înflorire. Acum este un loc care merită vizitat pentru că are povești sale interesante și locuri cu potențial turistic.

Unul dintre atuurile Lipovei, care păstrează potențialul turistic, este Cetatea Șoimoș-una dintre cele mai vechi și mai spectaculoase fortificații medievale din județul Arad. O cetate care a văzut războaie, trădări, iubiri și imperii căzând, a fost stăpânită alternativ de nobili maghiari, de nobili români, de căpitani de origine sârbă sau de turci. Cine controla Șoimoș-ul, controla intrarea spre Transilvania, culoarul Mureșului, de aceea și turcii sau austriecii s-au bătut să stăpânească această cetate. Are o istorie fascinantă și este o bijuterie arhitectonică-un monument istoric important, nu numai pentru orașul Lipova, numai pentru județul Arad, ci pentru România și patrimoniu universal, patrimoniul cultural european.

Deși veghează pe malul Mureșului de aproape 8 secole, Cetatea Șoimoș a rezistat foarte bine până în zilele noastre, așa că în această ediție, Cristina Șoloc, împreună cu echipa, o vizitează, admiră panorama spectaculoasă asupra împrejurimilor și află ce povești s-au scris între zidurile ei, de la Sorin Bulboacă, directorul complexului muzeal Arad.

Lipova azi am putea spune că nu e neapărat în cea mai bună perioadă a ei. De fapt, paradoxal, cea mai bună perioadă a Lipovei a fost una medievală, din perioada Pașalâcului Otoman de Timișoara, când Lipovei i s-a dat mare importanță, când aici a existat un înfloritor centru comercial, din care s-a păstrat un ultim vestigiu, o clădire construită în 1638, cunoscută și astăzi cu denumirea de „bazarul turcesc”. Din nefericire, clădirea în sine nu se află în cea mai bună stare, deși este un vestigiu extrem de interesant și de important. Și dincolo de prejudecățile noastre legate de felul în care turcii și românii s-ar fi războit tot timpul, iată că de fapt, pentru Lipova, perioada otomană a fost aceea de maximă înflorire. Când Lipova conta, Aradul aproape că nu exista sau cel puțin nu conta în vreun fel.

De ce atunci a fost cum a fost? De ce acum este altfel? Ce s-a întâmplat între timp? Cristi Tabără încearcă să lămurească situația, împreună cu directorul complexului Muzeal Arad, domnul Sorin Bulboacă-istoric medievalist, așa că este chiar interesant să vedem cum anume istoria reușește să inversez rolurile.

Apoi, Cristina Șoloc trece pragul Conacul Sever Bocu-un exemplu superb de arhitectură și eleganță din secolul al XIX-lea. În trecut a fost reședința unuia dintre cei mai importanți oameni ai Banatului-Ministrul Banatului, ziaristul și politicianul Sever Bocu-o personalitate cu o poveste impresionantă, care a modernizat Lipova și a luptat pentru unirea Banatului cu România. După cel de-al Doilea Război Mondial, a fost arestat de comuniști, închis în închisoarea de la Sighetu Marmației, unde a și murit câțiva ani mai târziu, bunurile lui au fost distruse, iar conacul a fost confiscat și transformat în scoală pentru copiii ofițerilor ruși din garnizoana Lipova. În prezent, conacul găzduiește Muzeul Orașului Lipova, care expune artă plastică și decorativă din țară și din străinătate. Este un loc absolut impresionant, pe care merită să îl vizitați dacă ajungeți în Vestul țării, iar până atunci vă invităm să-l descoperiți alături de noi. Muzeografa Corina Dubeștean ne ajută să înțelegem ce a făcut atât de important Sever Bocu de a rămas viu în conștiința comunității și, desigur, ne va fi ghid prin acest muzeu.

Pe de altă parte, Lipova a găzduit și Episcopia Ortodoxă, multă vreme până să apară episcopia care astăzi este la Arad. Această episcopie a avut la un moment dat și o catedrală, poate una dintre cele mai neobișnuite biserici ortodoxe din spațiul românesc, cu istorie frumoasă, impresionantă în interior, cu o serie de povești care ne leagă și de Sever Bocu, dar și de ceea ce a însemnat Lipova în perioada otomană. Biserica Ortodoxă Română din Lipova se află în partea centrală a orașului, lângă bazarul turcesc și a fost biserica de suflet a lui Sever Bocu. Este spectaculoasă-un monument istoric remarcabil, neobișnuit pentru ortodocșii din celelalte părți ale țării, unde arhitectonic vorbind, lucrurile sunt complet diferite în bisericile ortodoxe. Această biserică are o turlă neobișnuită, are un stil arhitectonic neașteptat, un interior care este cu adevărat remarcabil și o vechime de aproape 700 de ani. În biserică sunt păstrate chiar și veșminte de cult ale musulmanilor. Cum și de ce, află în această ediție Cristi, de la preotul-muzeograf Alexandru Neicu.

Nu putem pleca din județul Arad, fără să nu ne așezăm și la masă. Și dacă tot ne-am perindat prin bazinul Mureșului și am aflat că Lipova a fost cândva un centru foarte viu, plin de comercianți, comerț și diverse influențe, n-ai cum să nu mănânci ceva specific. Iar acum, specific este, de exemplu, să mergi de-a lungul Mureșului, până la trecerea în Ungaria, să te oprești, să zicem, la taverna din Pecica și să-i rogi pe cei de acolo să facă ceva care să aibă legătură cu apa, cu peștele. Așa am făcut noi și astfel am aflat că există o rețetă uimitoare, care ne-a luat prin surprindere-tocănița de somn, cu o garnitură absolut inedită din paste cu brănză-o masă gustoasă și sățioasă, completată cu borș de pește, jumări de pește și rondele de ceapă. Ceva bun de tot.

Așadar, în acest episod, v-am pregătit povești din Arad cu gust de istorie, cu gust de prezent, dar și cu gust delicios de pește. Ca să le savurați pe îndelete, fiți alături de noi, de la început, până la final.

Producător Marin Găbudean

Realizator Cristian Tabara

 
Primul 10 al Nadiei Comăneci, la 50 de ani de la momentul care a schimbat istoria gimnasticii, în exclusivitate la TVR

Exercițiul de la paralele recompensat cu prima notă de 10 din istoria Jocurilor Olimpice, reportaje de arhivă și un amplu interviu cu Nadia ...

„Sfântul Mitică Blajinul”, un spectacol cu parfum de actualitate. Lun(e)a de teatru continuă la TVR 1

Adaptarea pentru TV a spectacolului de teatru „Sfântul Mitică Bşajinul” a fost realizată în 1982 şi i-a reunit, într-o distribuţie de aur, pe ...

Trei premii Regal Literar pentru TVR

Trei premii Regal Literar pentru TVR

publicat: joi, 16 iulie 2026

Eugenia Vodă, Marina Constantinescu ș i Victor-Andrei Dochia, recompensa ț i pentru contribu ț ia în jurnalismul cultural

 

#tvr1