„The Guardian” a inclus-o pe lista celor mai buni șase autori contemporani europeni. E una dintre cele mai importante voci ale literaturii actuale. Duminică, 17 noiembrie, Cătălin Ştefănescu a stat de vorbă, „Garantat 100%”, cu scriitoarea de origine armeană Narine Abgarian. Ediţia a fost la TVR 1, de la ora 23.00.

 

Romanele și volumele sale de povestiri au impus-o drept una dintre cele mai importante voci ale literaturii ruse actuale. „Imigranta” (2011), „Oameni care sunt mereu cu mine” (2014), „Oameni din curtea noastră” (2016), „Viața e mai dreaptă decât moartea” (2018) sunt doar câteva titluri ale autoarei de origine armeană. Dar Narine Abgarian a cunoscut succesul internațional odată cu traducerea în peste 20 de limbi a bestseller-ului „Din cer au căzut trei mere” (2015), publicată şi în limba română la Humanitas Fiction în 2021. În 2020 a publicat „Simon” (apariţie Humanitas Fiction, 2023), roman câștigător al Premiului cititorilor, devenit, de asemenea, bestseller, iar în 2022, volumul de povestiri „Tăcerea culorii”. În 2020, The Guardian a inclus-o pe lista celor mai buni șase autori contemporani europeni.

În octombrie 2024, scriitoarea Narine Abgarian a fost prezentă la Bucureşti pentru întâlnirea cu cititorii la lansarea cărţilor „Viața e mai dreaptă decât moartea” şi „Bunicul de ciocolată”, apărute la Humanitas 2024, ocazie cu care a acceptat invitaţia lui Cătălin Ştefănescu la dialog în studioul „Garantat 100%”. Urmărim ediţia „Garantat 100%” cu Narine Abgarian duminică, 17 noiembrie, de la ora 23.00, la TVR 1.

Treizeci și una de povestiri alcătuiesc acest roman despre Berd, micul oraș aflat la granița dintre Armenia și Azerbaidjan, de altfel, şi locul de naştere al scriitoarei Narine Abgarian. Oamenii locului încă mai pun carnea în untură pentru iarnă, își culeg fructe din livezi, își fac singuri pâinea și își cos hainele cu mâna, dar existența lor se împarte acum tragic în cea de „înainte“ și cea de „după“ războiul care le-a schimbat destinele și a luat cu el viețile celor dragi. În viața de după, oamenii simpli din Berd caută să-și ducă traiul mai departe, cu credința că adevărata vindecare vine din grija față de cei vulnerabili, indiferent cine sunt ei. Dar mai multe descoperim la lectura cărţii „Viața e mai dreaptă decât moartea”.

Despre atitudinea foarte interesantă față de limbă a armenilor povesteşte Narine Abgarian în dialogul cu Cătălin Ştefănescu, la „Garantat 100%”: „Avem un proverb care spune: cu cât mai multe limbi ştii, cu atât mai om ești. Dacă știi cinci limbi, ești de cinci ori om. Și de aceea, poate, armenii nu au acest disconfort că știi o anumită limbă. Şi aveam întotdeauna o atitudine și față de limbă și față de cultura rusă! Dar ce face un terorist de tipul Putin? El vrea să îţi ia tot ce iubeşti, vrea să îngusteze cercul plăcerilor tale, iar noi nu trebuie să-l lăsăm să facă asta.

Dacă îți place Prokofiev, ascultă-l pe Prokofiev, pentru că Putin e un nimeni ca să-l împiedice pe Prokofiev. Dacă îți place Cehov, citeşte-l pe Cehov! Pentru că Putin n-are nicio putere să influențeze receptarea noastră asupra lui Cehov. Importantă este atitudinea noastră față de teroriști. Nu-i lăsați să vă otrăvească viaţa, respingeţi-i cât de mult posibil!”, ne îndeamnă Narine Abgarian. Iar confesiunea ei merge mai departe şi explică de ce scrie în limba rusă:

„Aveam un discomfort dacă cineva m-ar fi întrebat: de ce tu, armeancă, ai scris în rusă? Mi-era teamă că, poate, nu o să știu să-i explic exact de ce scriam în rusă... Pentru că, pe vremea aia, eu nu mă gândeam la asta, era o alegere firească, traiam la Moscova, aveam un public care citea în rusă şi scriam în rusă. Totuși, până la urmă, Moscova a făcut din mine o scriitoare și nu o să mă dezic de nimeni, o să fiu recunoscătoare acestui oraș și fiecărui oraș în care am trăit. Mulțumesc că au făcut din mine omul care sunt”, afirmă fără urmă de îndoială scriitoarea.

Despre copilăria în satul armean natal, dar şi despre viaţa ei în Rusia sau în Germania, unde locuieşte acum, Narine Abgarian ne va oferi mai multe amănunte duminică seară, la „Garantat 100%”.

Care este legătura între autor și creație, în ce constă valoarea unui om care creează, ce a învăţat-o războiul, cum funcţionează propaganda în Rusia... sunt câteva teme pe care Narine Abgarian le dezvoltă în discuţia cu Cătălin Ştefănescu.

„Sigur că războiul te învață foarte multe lucruri: te învață să scrii despre un dușman foarte îngrozitor, își bate joc de tine. Și când scriam această carte, încercam să folosesc cât mai puține cuvinte pentru că dacă vrei să prinzi un om, să îl faci să înțeleagă, trebuie să găsești cuvântul precis, cuvântul exact, pentru că altfel el o să piardă sensul”, oferă autoarea o idee despre preocuparea pentru arta scrisului.

Şi da, recunoaşte că are prieteni printre azeri: „Aș vrea cel mai puțin ca atunci când oamenii vor citi cartea mea să se gândească că armenii sunt buni și că azerii sunt răi sau creștinii sunt buni și musulmanii sunt răi. Eu am scris o carte despre niște oameni care ajung în niște situatii grele şi în condiţiile astea încearcă să rămână oameni. Crimele de război sunt comise de ambele părți şi sunt convinsă că cineva dintre scriitorii azeri a scris o carte despre felul în care sunt aceleași suferințe, aceleași povești pe care le descriu eu. Important e să le transmiți în așa fel încât să nu rămână ura, încât să rămână niște compasiune. Ştiu că asta este o formă de neputință, vedem atâtea probleme, vedem ce se întâmplă în Orientul Apropiat între Israel și Palestina...” (Narine Abgarian)

Dar poporul ei, cel armean, îi e mereu în suflet: „Bunicul meu spunea că armenii sunt un popor tragi-comic, au supraviețuit pentru că știu să radă cu lacrimi în ochi și mie mi se pare că asta e foarte important. Mi se pare că poporul nostru, într-adevăr, are acest secret al supraviețuirii, capacitatea de a supraviețui în orice situatie. Şi eu cred că noi, totuși, vom reuşi, vom supravieţui, vom rezista pentru că nu degeaba, de 4000 de ani, am trecut prin tot felul de încercări și noi, și georgienii. Cu siguranță, vom mai trăi o vreme, suntem încăpățânați!”, e convinsă scriitoarea.

A-ţi respecta demnitatea şi a fi om înseamnă şi să înveţi să spui nu... Armenii au învăţat să spună nu. „Eu cred că cel mai neajutorat om de pe lume este acela care a învățat să spună nu răului, pentru că s-a convins că poate să învingă acest rău. Nu - încă nu înseamnă victorie, nu - înseamnă o luptă continuă şi cea mai mare provocare pentru om este să rămână om, să-și păstreze umanitatea. E o muncă de zi cu zi continuă și chiar dacă eşti un om bun, asta nu e pentru că te-ai născut aşa, ci pentru că în permanență lucrezi în această direcție, nu arunci gunoiul unde nu se aruncă gunoi, îi ajuți pe cei care au nevoie de ajutor și faci în așa fel încât să creezi cât mai puțin disconfort pentru cei din jur. Sigur că mi-aș dori ca lumea să ajungă la ordine perfectă, dar deocamdată imposibil și ţările mici ca Armenia şi Georgia resimt aceste lovituri continue. Mi se pare că sunt ca un locuitor al Atlantisului disparut care spune: noi am dispărut, măcar voi păziți-vă!” (Narine Abgarian)

Duminică, alături de Cătălin Ştefănescu vă invităm să descoperiţi lumea scriitoarei armene Narine Abgarian, o poveste a locurilor în care a trăit şi trăieşte, a pasiunii cu care scrie pentru publicul ei şi a sufletului ei bogat. Ne vom bucura de frumuseţea unui nou dialog „Garantat 100%” fascinant. Pe 17 noiembrie, de la ora 23.00, la TVR 1.

Despre Narine Abgarian (conform humanitas.ro)

Narine Abgarian s-a născut în 1971 la Berd, în Armenia, într-o familie de intelectuali, bunicul patern fiind supraviețuitor al genocidului armean. A absolvit Universitatea Lingvistică de Stat V. Briusov din Erevan, din 1993 mutându-se la Moscova. S-a remarcat cu un blog pe care l-a ținut mai mulți ani. Textele sale despre o fetiță numită Maniunia au suscitat un mare interes, iar în 2010 a publicat prima carte pentru copii dedicată acestui personaj, pentru care, în 2011, i s-a decernat Premiul Național Manuscrisul Anului. Au urmat „Maniunia scrie un roman fantastic”, 2011 și Maniunia, aniversarea lui Ba și alte peripeții, 2012. Pornind de la trilogia ei, s-a realizat un serial TV de zece episoade. Culegerea de povestiri „Semion Andreici. Letopiseț în mâzgălituri”, 2012, a fost desemnată cea mai bună carte pentru copii a deceniului în Rusia și i s-a decernat premiul BABY-NOS în 2013. Romanele și volumele sale de povestiri au impus-o drept una dintre cele mai importante voci ale literaturii ruse actuale; dintre acestea amintim: „Imigranta”, 2011, „Oameni care sunt mereu cu mine”, 2014, roman nominalizat la Premiul Bolșaia Kniga, Zulali (2016), ecranizare în 2021, „Oameni din curtea noastră”, 2016, „Viața e mai dreaptă decât moartea” (2018; Humanitas Fiction, 2024). A cunoscut succesul internațional odată cu traducerea în peste 20 de limbi a bestseller-ului „Din cer au căzut trei mere (2015; Humanitas Fiction, 2021). În 2020 a publicat „Simon” (Humanitas Fiction, 2023), roman câștigător al Bolșaia Kniga – Premiul cititorilor, devenit, de asemenea, bestseller, iar în 2022, volumul de povestiri „Tăcerea culorii”. În 2015, lui Narine Abgarian i s-a acordat Premiul Literar Aleksandr Grin pentru contribuția excepțională la dezvoltarea literaturii naționale, iar în 2020, The Guardian a inclus-o pe lista celor mai buni șase autori contemporani europeni. În 2022 s-a mutat din Rusia în Armenia natală, iar în prezent trăiește în Germania.

credit foto: TVR, humanitas.ro