loader
Foto

Muzică, talent, tradiție: Festivalul „Mamaia” 2026, în direct la TVR

Trei seri dedicate muzicii ușoare românești, între 21 și 23 august, vor fi transmise în direct, de la ora 20:00, de TVR 1, TVR Internațional și TVR Moldova. Anca Țurcașiu, Vlad Miriță și Ramona Bădescu vor fi gazdele spectacolelor care readuc pe scena de la Mamaia artiști consacrați și o nouă generație de interpreți.

 

În perioada 21–23 august 2026, Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia” se întoarce în Piațeta Perla din stațiunea Mamaia, cu trei seri dedicate muzicii românești, talentului și unei tradiții construite de-a lungul a peste șase decenii. Evenimentul va fi transmis în direct, de la ora 20.00, la TVR 1, TVR Internațional și TVR Moldova, dar și online pe tvrplus.ro, iar noutățile despre festival și atmosfera din culise vor ajunge la telespectatori și prin intermediul Telejurnalului, în intervențiile Lianei Stanciu, prezentă la Mamaia în calitate de membră a juriului.

Istoria Festivalului Mamaia este strâns legată de instituțiile care l-au susținut și l-au menținut viu încă de la prima ediție, iar un loc esențial îl ocupă Televiziunea Română, partener al festivalului de la început. În anul în care TVR împlinește 70 de ani de existență, Televiziunea Română continuă astfel o misiune pe care și-a asumat-o de-a lungul celor șapte decenii: aceea de a fi martor, susținător și promotor al muzicii românești.

Prima seară, vineri, 21 august, se va desfășura sub genericul „Nostalgia”, cea de-a doua, sâmbătă, 22 august, va avea tema „De la Clasic la Modern”, iar duminică, 23 august, Gala Laureaților va încheia ediția din acest an sub genericul „De la Mamaia la Sanremo”.

Primele două seri vor fi prezentate de Anca Țurcașiu și Vlad Miriță, iar gazdele Galei Laureaților vor fi Anca Țurcașiu și Ramona Bădescu. Juriul este prezidat de compozitorul și dirijorul Ionel Tudor și îi reunește pe Corina Chiriac, Liana Stanciu, Monica Anghel, Adrian Daminescu, Cristian Faur și Laura Parfinov.

„Aproape 60 de concurenți s-au înscris la Secțiunea Interpretare, unii dintre ei fiind artiști care s-au afirmat deja în diferite concursuri. Nume importante s-au înscris și la Secțiunea Creație, ceea ce demonstrează că Festivalul Mamaia are în continuare forța de a descoperi, de a promova și de a aduce în fața publicului artiști adevărați.

De ce este nevoie de Festivalul Mamaia? Pentru că avem nevoie de muzică românească și pentru că avem nevoie să simțim că trăim. Aici se nasc și se aud piese noi, interpretate live, alături de orchestră, iar acest lucru este din ce în ce mai valoros într-o lume în care tehnologia ocupă un loc tot mai important. Să nu uităm că Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia” este un brand, o parte importantă a identității culturale a României și un important festival dedicat muzicii ușoare românești”, a spus Liana Stanciu.

O nouă generație de artiști urcă pe scena Festivalului „Mamaia”

În urma încheierii perioadei de înscriere și a procesului de selecție, juriul Festivalului Național de Muzică Ușoară „Mamaia” 2026 a desemnat concurenții care vor intra în competiție la cele două secțiuni ale festivalului. La Secțiunea Interpretare cei zece artiști selectați pentru ediția din acest an sunt: Oana Larisa Giurgiuman, Laura Ion, Delia Racu, Daria Elisa Carțiș, Ana Maria Moldovan, Giulia Dancă, Miruna Andreea Homoc, Briana Bertha, Mihai Onilă și Iulia Patricia Cotuț.

Următoarele zece piese vor intra în competiție la Secțiunea Creație: Sergiu Rudichi – „Știu eu ce fac”; Florin Ciobanu – „Ne mințim la nesfârșit”; Paula Seling, Alexandru Gorgos – „Ești mai mult”; Liviu Negru și Moni-K – „Și dacă nu mă iubești”; Bianca Mihai – „Ca ea”; Paula Seling, Alexandru Gorgos – „Dansul iubirii”, Romanița Duminică, Alin Prodan – „Ține-mă de mână”; Mihai Alexandru – „Nu merit”; Valentina Mihaela Ghinea – „Rămâi” și Ovidiu Jacobsen – „Primul vals”.

Regizorul artistic al Festivalului „Mamaia” este Dan Manoliu, iar producătorul transmisiunilor TVR, Elena Știrbescu.

„Așa cum Festivalul de la Sanremo a devenit, de-a lungul timpului, un reper al muzicii italiene, Festivalul Mamaia ocupă un loc aparte în istoria muzicii ușoare românești. În peste șase decenii de existență, aici s-au lansat sute de șlagăre și s-au afirmat numeroși artiști care au rămas în memoria publicului. Ne dorim ca și această ediție să ducă mai departe prestigiul și emoția festivalului, iar fiecare artist care va urca pe scenă să fie, la propriu și la figurat, scăldat în lumină și să trăiască acel moment special pe care numai o scenă cu o asemenea istorie îl poate oferi. Istoria Festivalului Mamaia este strâns legată de Televiziunea Română, care i-a fost alături încă de la prima ediție", a spus Dan Manoliu.

Organizat de Consiliul Județean Constanța, prin Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, Festivalul „Mamaia” continuă una dintre cele mai frumoase și importante povești ale muzicii ușoare românești și își reafirmă locul de reper cultural al litoralului românesc.

O istorie a muzicii ușoare românești

De-a lungul timpului, pe scena Festivalului „Mamaia” au urcat artiști care au devenit nume de referință, iar cântece lansate în cadrul festivalului au rămas în memoria publicului. Festivalul continuă astfel să creeze o legătură între istoria muzicii ușoare românești, artiștii consacrați ai prezentului și noile generații.

„Muzica are nevoie, înainte de toate, de creația unui artist, de emoția, sensibilitatea și personalitatea lui, nu doar de ajutorul unor platforme de inteligență artificială care pot genera melodii. Tehnologia poate fi un instrument extraordinar, dar nu trebuie să înlocuiască artistul și actul autentic de creație. Știți, oricât de bun ar fi un burger făcut din carne congelată, nu se poate compara cu unul pregătit din carne proaspătă. Cred că același lucru se întâmplă și în muzică: publicul simte diferența dintre ceva generat și ceva creat și interpretat cu emoția unui artist”, a adăugat Liana Stanciu.

De la Voltaj, Paula Seling și Antonia la Alessandro Safina și Bobby Solo

Programul celor trei seri aduce pe scena de la Mamaia numeroși artiști din România și din străinătate:

Vineri, 21 august – „Nostalgia”. Vor urca pe scenă Voltaj, Ovidiu Komornyik, Alexandru Anghel, Carmen Rădulescu, Natalia Barbu, Oana Sârbu, Nicola, Andreea Bălan și Monica Anghel.

Sâmbătă, 22 august – „De la Clasic la Modern”. Publicul îi va putea urmări pe Antonia, Cristiana Sofia Damian, Anca Țurcașiu, Vlad Miriță, Ramona Bădescu, Catinca Leu, Nico, Irina Popa și Paula Seling.Duminică, 23 august – Gala Laureaților „De la Mamaia la San Remo”

În ultima seară a festivalului vor urca pe scenă Alessandro Safina, Bobby Solo, Marcel Pavel, Andrei Bănuță și Marta Varrecchia.

La pupitrul dirijoral se vor afla Andrei Tudor, Ionel Tudor și Rocco Pallazzo, iar acompaniamentul va fi asigurat de Orchestra Festivalului de Muzică Ușoară „Mamaia”.

Festivalul cântecului și dansului popular continuă sărbătoarea la Mamaia

După cele trei seri dedicate muzicii ușoare, seria evenimentelor de la Mamaia continuă, între 26 și 28 august 2026, în direct la TVR 1, TVR Internațional și TVR Folclor, cu Festivalul Național al Cântecului și Dansului Popular Românesc „Mamaia”. Ediția din acest an are o semnificație aparte, marcând 25 de ani de la prima întâlnire a festivalului cu publicul.

De la ora 20.00, Iuliana Tudor, gazda festivalului, ne invită la prima seară, desfășurată sub genericul „Cântecele Românilor”. Cea de-a doua seară, „De la tradiția autentică la cea urbană – folclor și cântece de petrecere”, va prilejui o întâlnire specială cu Paul Surugiu Fuego, iar cea de-a treia va fi rezervată Galei Laureaților. Din culise, declarațiile la cald ale concurențiilor le vom afla de la Ionuț Dulgheriu.

Astfel, finalul lunii august aduce la Mamaia șase seri de spectacol, în care muzica ușoară și folclorul românesc se întâlnesc sub semnul aceluiași festival emblematic, continuând o tradiție de peste șase decenii.

16:00 Secretul lui Nemesis

Film* Secretul lui Nemesis ( România, 1987)

Regia Geo Saizescu

Cu: Gheorghe Dinică, Carmen Galin, Emil Hossu, Ileana Stana Ionescu

* Comedie. Dat afară din funcția de administrator al unui complex, după ce a săvârșit numeroase abuzuri, N.M. Siseanu înfiinţează o sectă religioasă profitând de credulitatea oamenilor, pe care-i convinge să contribuie cu sume mari de bani, dar este în cele din urmă prins, cu ajutorul ziaristului Victor Mirea şi al soţiei acestuia.

18:00 Exclusiv în România

* Prezintă Cristian Tabără

Harghita-bucate, ritm, credință

Cristi Tabără, Cristina Șoloc și echipa Exclusiv în România explorează Harghita, în episodul Harghita-bucate, ritm, credință.

În 2027, Harghita va fi regiune Gastronomică Europeană. Ceea ce înseamnă în principiu mai mulți turiști interesați de mâncare, pentru unul dintre cele mai frumoase județe din România. Dar nu numai. Sunt multe lucruri de văzut, de aflat și de cunoscut în Harghita, cum ar fi de exemplu, o superbă biserică romano-catolică în Ditrău, pe drumul către Călimănel-o catedrală care nu are acest titlu oficial (deși mărimea ar recomanda-o: 56 m lungime , 23 m lățimea și înălțimea turnurilor, de 75 m), ce domină, ca dimensiuni și importanță, întregul spațiu dintre Miercurea Ciuc, Brașov și Alba Iulia. Biserica din Ditrău a fost construită în stil neogotic, de aceiași arhitecți, meseriași și artiști care au lucrat și Parlamentul din Budapesta. Este un monument de artă și, bineînțeles, un monument de spiritualitate care nu trebuie evitat.

În această ediție vizităm și frumoasa comuna Tulgheș, unde au cunoaștem pe Lăcrămioara Pop, Tezaur Uman Viu UNESCO cu o activitate impresionantă. A reînviat un instrument ancestral, pe cale de dispariție-doba țărănească, a dezvoltat muzeul satului care a ajuns la câteva mii de piese de patrimoniu și a reușit să adune copiii din zonă, într-un ansamblu popular care duce povestea locului mai departe-Ansamblul Artistic de Amatori „Plaiuri Tulgheșene”.

În Harghita, tradițiile românilor și al secuilor conviețuiesc de secole. Uneori se întâlnesc chiar și în muzică. După ce am descoperit doba țărănească românească din Tulgheș, ajungem pe Valea Boroș, unde un instrument asemănător ca aspect, dar cu o total altă identitate continuă să fie construit cu tehnici transmise din generație în generație. Este. Gorduna instrumentul care ține ritmul muzicii tradiționale secuiești. Gorduna seamănă foarte bine cu doba țărănească, este tot un violoncel bătut cu bățul, transformat în instrument de ritm, doar că este specific secuilor și ceangăilor. Vizităm un atelier de gordune, unde lutierul Hadnagy Lehel ne arată cum se construiește o gorduna și ce o diferențiază de doba țărănească.

Și bineînțeles, fiind vorba despre o regiune gastronomică europeană, ne interesează și gastronomia, de aceea mergem la Călimănel, chiar lângă Toplița, ca să vedem cum funcționează, de exemplu, un punct gastronomic local, condus de mamă și fiică: Erzsébet și Crina Truță.

Tot acolo stăm de vorbă și cu Szabó Károly, directorul executiv al „Visit Harghita”-instituția care a reușit să atragă acest statut de regiune gastronomică europeană pentru Județul Harghita. Acolo vom gusta, evident și un guiaș ,care nu-i chiar de-al locului, ci mai degrabă unguresc decât secuiesc, dar și o supă de chimen, care este sigur secuiască. Așa că vă așteptăm alături de noi, într-o emisiune plină de ritm, culoare, gust și frumusețe!

Producător Marin Găbudean

Realizator Cristian Tabără

Jurnalist Cristina Madgearu

Sezon nou

 
„Vedeta Familiei” dă startul sezonului 9. O nouă generație urcă pe scenă, iar surprizele abia încep

Au urmărit emisiunea, au studiat concurenții din sezoanele trecute, știu probele și chiar ce momente au impresionat juriul. Acum vin să-și ...

„Povestea din ochii lor”: Ziua Mondială a Animalelor

„Povestea din ochii lor”: Ziua Mondială a Animalelor

publicat: vineri, 02 octombrie 2026

Pe 4 octombrie celebrăm Ziua Mondială a Animalelor, un moment de referință care ne reamintește tuturor că necuvântătoarele au nevoie nu doar de ...

Un nou sezon „Starea Nației” începe la TVR 1. Prima ediție, joi, 1 octombrie

Actualitatea se întoarce în prim-plan, cu Dragoș Pătraru și echipa „Starea Nației”. Din 1 octombrie, la ora 21.00, emisiunea revine cu o nouă ...

 

#tvr1