loader

„Ne ţin împreună, pe noi, cei din Holograf, cei 7 ani de-acasă”

De ziua lui, Dan Bittman a venit la „România 9” . În ediţia specială „România 9”, invitatul lui Ionuţ Cristache a vorbit despre muzică, Holograf, iluzii şi deziluzii politice, dar şi despre ura care a cuprins România. La TVR 1, pe 29 martie, de la 21.00.

 

România9

„Ne ţin împreună cei 7 ani de-acasă, pe noi, cei din trupa Holograf. Nu ne-am plictisit 40 de ani unii de alţii”, spune Dn Bittman, invitatul lui Ionuţ Cristache la ediţia specială România 9 de la TVR 1. De ziua lui, pe 29 martie, Dan Bittman stă de vorbă cu Ionuţ Cristache despre Holograf şi cei aproape 35 de ani de când cântă cu trupa, dar şi despre ura care a cuprins România, iluziiile şi deziluziile politice, despre implicarea civică, despre România din spatele politicii.

(w882)

„România e cam bolnavă de ură... Ura pleacă de la bani, iertarea nu. Dacă n-o să învăţăm să ne şi iertăm în toata nebunia asta, nu câştigăm nimic”, spune cu amărăciune liderul şi solistul Holograf.

(w882)

„Am regretul că ne urâm noi, ca popor, unii pe alţii”, mai spune artistul care, în 2010, a intrat pentru o scurtă perioadă în politică, devenind consilier al ministrului de finanţe de atunci. Poate şi din cauza acestei boli, ura, „n-o să avem niciodată o ţară ca afară” (Dan Bittman).

Dan Bittman cântă cu Holograf de aproape 35 de ani, iar de curând trupa a susţinut concertul aniversar „40 de ani de Holograf”. Programat iniţial în toamna lui 2018, concertul a fost anulat de membrii trupei, urmând să aibă loc în această primăvară. Ne povesteşte mai multe despre subiect Dan Bittman la România 9, pe 29 martie, de la ora 21.00.

18:55 Teleenciclopedia

* HENRI ROUSSEAU (ep.4)

În compoziția Îmblânzitoarea de șerpi, pictată în 1907, la cererea mamei pictorului Delaunay, Henri Rousseau, în căutarea invizibilului, nu uită partea sumbră și intensă a dorințelor erotice. O forță care poate fi stăpânită numai prin artă adevărată. Așadar, pentru Le Douanier, visele devin materia primă a creației. Aceste pânze gigantice cu jungle ajung, puțin câte puțin, refugiul absolut al pictorului. Și le consacră întreaga forță și energie. Deși trăiește în sărăcie, investește în pădurile sale cu năzuința covârșitoare de a fi recunoscut. În ele se regăsește adesea motivul unui animal carnivor sălbatic și înfometat. Numai cei care nu au grija zilei de mâine nu recunosc, în această obsesie, însăși preocuparea artistului de a-și asigura propria hrană.

* LORENZO MAGNIFICUL (ep. 3)

Lorenzo iubește natura și cărțile rare-pasiune sădită în el de bunicul Cosimo cel Bătrân-întemeietor, în 1444, al primei biblioteci publice din Europa, la mănăstirea San Marco. Lorenzo‘de Medici „vânează” manuscrise prețioase până în Orient și sporește colecția începută de strămoșii săi. Datorită averii și viziunii Magnificului, arta devine parte integrantă a vieții cotidiene. Iar atmosfera vibrantă a orașului ademenește personalități de pretutindeni. Încrezător în flerul său, Lorenzo invită, în grădina lui din Piața San Marco, tineri sculptori care să profite de îndrumarea unor maeștri precum Andrea del Verrocchio. Printre ei, îl remarcă pe tânărul de 13 ani, Michelangelo, în timp ce sculptează un cap de faun. Deşi noul statut îi facilitează acestuia întâlniri cu nume vestite în lumea artei, mai ales în Roma (unde va decora Capela Sixtină a Vaticanului), Michelangelo rămâne loial Florenței și familiei de’ Medici. Ca mărturie a fidelității sale, artistul sculptează statuia de peste cinci metri înălțime a lui David, unică în epocă.

* TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. PĂMÂNTUL (ep 5)

În Parcul Național Redwood, arborii Sequoia sempervirens - ocrotiţi de populaţia indigenă Tolowa din timpuri imemoriale - susțin ecosistemul endemic nord-californian. Zane Moore studiază uriașii sequoia, mai ales din punct de vedere genetic, ca parte a doctoratului său la Universitatea California. El a descoperit că exemplarele de sequoia alb (numiţi şi arbori fantomă) supraviețuiesc datorită cantității uriașe de metale grele absorbite din sol, de două ori mai mare decât cea „procesată” de rudele „pigmentate” cu clorofilă.

* ODISEEA UNEI SEPII (ep.4)

Poluarea oceanelor cu plastic reprezintă o problemă la scară planetară. Se estimează că o tonă de deșeuri ajunge în oceane la fiecare trei secunde. Particulele minuscule rezultate în urma degradării acestora pătrund în lanțul trofic, contaminând oceanele și creaturile care le populează, indiferent de dimensiuni. Sepiile și păsările marine nu fac excepție. Fugacii de țărm (Calidris alpina) profită de apele calme din timpul refluxului, pentru a se hrăni. În Bretania iarna este mai blândă decât acasă, în nordul îndepărtat, și găsesc hrană din belșug.

Producator Oana Hasegan

19:45 Sport

Transmisiune directă

 
TVR transmite în direct ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de iarnă Milano-Cortina 2026

Arena di Verona: între emoția sportului și farmecul operei italiene. Magia Jocurilor Olimpice de iarnă ajunge într-un cadru istoric spectaculos. ...

Patru ani de război: echipa Ştirilor TVR, la Kiev şi pe frontul din Donbas

La patru ani de la declanșarea războiului la scară largă din Ucraina de către Federația Rusă, Știrile TVR vor acoperi pe larg evenimentele din ...

Documentarul „IVAN, omul cu rădăcini în ape”, la TVR 1

Un destin de excepţie, un film care  urmărește transformarea adolescentului din Mila 23 - un sat de pescari din Delta Dunării - într-un campion ...

 

#tvr1