loader
Foto

Galerie foto

Ovidiu Bob – „Vloggerul ultimilor ciobani” | VIDEO

Spectacolul poveştilor emoţionante continuă la TVR în campania „Omul anului”. Pe 22 noiembrie, de la ora 18.15, la TVR 1, Mădălina Dobrovolschi şi Bogdan Muzgoci ne-au prezentat două noi reportaje-portret ale unor eroi de lângă noi. Telespectatorii îşi pot vota favoriţii timp de o săptămână.

 

La a noua întâlnire pe care echipa „Omul anului” a propus-o telespectatorilor TVR 1, am descoperit puterea faptelor bune și poveștile altor doi supereroi. Suntem părtaşi la o discuţie despre empatie, despre depășirea propriilor limite și puterea de a face bine și cunoaştem alţi oameni valoroși de lângă noi, care se dedică unor proiecte fără seamăn: fie că documentează fața nevăzută a unor obiceiuri ancestrale, fie că dezvăluie universuri nebănuite celor care trăiesc în lumea tăcerii. Mădălina Dobrovolschi, Bogdan Muzgoci şi invitaţii lor ne-au aşteptat pe 22 noiembrie, de la ora 18.15, la TVR 1.

(w882) Ovidiu Bob

Am aflat, din primul reportaj al acestei ediții, povestea lui Ovidiu Bob. Inginer de profesie, Ovidiu şi-a focalizat atenţia, de ani buni, pe documentarea păstoritului, repovestind parcă scene din Balada Miorița. El face adevărate filme documentare despre viața deloc ușoară a ciobanilor noștri, o lume despre care nu se mai vorbește prea des, dar care încă trăiește după reguli clare și stricte, păstrează tradiții și are bucuria traiului simplu, în comuniune cu natura. Reportajele lui Ovidiu Bob sunt adevărate filme documentare și prezintă frânturi din viața păstorilor care găsesc încă puterea de a rezista vicisitudinilor.

(w882) Ovidiu Bob

Ovidiu Bob, de profesie inginer mecanic, a început proiectul său, Bobb11, în timpul unui curs de pregătire din străinătate, moment în care a conștientizat farmecul ciobăniei. Primele videoclipuri de pe canalul său de social media se axau pe filmări cu câini ciobănești și transhumanță, în timp ce videoclipurile actuale pun accent pe viața la stână, tradițiile, obiceiurile și patrimoniul ciobănesc autohton. Filmele sale integrează povestirile oierilor cu detalii extraordinare ale vieții ciobănești cotidiene: la stână, în mijlocul mioarelor, pe pajiștile întinse ori pe crestele munților, în deplină comuniune cu natura.

Imaginile spectaculoase, frumusețea nealterată a peisajelor descrise, dar mai ales tradițiile surprinse fac din reportajele lui Ovidiu Bob adevărate file ale patrimoniului românesc. Despre documentarele sale, Ovidiu Bob povestește: „Creșterea oilor și păstoritul se identifică, de fapt, cu istoria noastră, a românilor! Primele filme pe care le-am realizat au fost în urmă cu opt ani și am fost plăcut surprins să descopăr că sunt mulți oameni interesați, ca și mine, de viața la stână. Astfel s-a format o comunitate care a dus la documentarea a sute de stâne, din toate colțurile țării. Am cunoscut sute de ciobani. Tineri și bătrâni, care mi-au povestit viața lor, mi-au cântat la fluier, mi-au gătit rețete vechi de sute de ani, mi-au dezvăluit reguli și tradiții ale ciobăniei. Am descoperit o lumea fascinantă, cu reguli clare, în care stâna este organizată ca o cetate, cu ierarhii și roluri clare. Ciobănia este o meserie complexă, care cere multă pricepere, dârzenie, tenacitate și spirit de sacrificiu!”

(w882) Ovidiu Bob

Ovidiu Bob și-a dorit dintotdeauna să afle cum își organizează păstorii traiul la stână, cum își duc traiul, de unde vine curajul lor de a pleca singuri cu oile și de a străbate sute sau chiar mii de kilometri, cum se adăpostesc pe vreme rea ori cum se apără de animalele sălbatice. Munca sa de documentare a ultimelor stâne din România lui nu este deloc ușoară, mai ales că sunt din ce în ce mai puțini ciobani. Dintre toate aventurile trăite în timpul peregrinărilor sale, lui Ovidiu Bob i-a rămas în suflet perioada în care a însoțit, în Munții Rodnei, păstori cu peste 2.000 de oi în încercarea de a documenta videografic întreg procesul. Și, pentru ca lumea întreagă să poată avea acces la informațiile sale, Ovidiu Bob pregătește vernisajul unei expoziții de fotografie și scrie o carte despre bucuria de a documenta viața ciobanilor.

(w882) Ovidiu Bob

L-am cunoscut pe Ovidiu vineri, de la ora 18.15, la TVR 1, în episodul nouă al noului sezon al campaniei TVR ce caută eroii dintre noi. „Vloggerul ultimilor ciobani” este titlul reportajului ce ne vorbeşte despre el. Mădălina Dobrovolschi şi Bogdan Muzgoci ne-au aşteptat în faţa micilor ecrane din studioul 3 al Televiziunii Române, alături de cei doi invitaţi ai ediţiei: Lena Dermengiu, interpret autorizat în limba semnelor române şi compozitorul Mihai Toma.

(w882) Omul anulu

***

După ce, în primăvară, am aflat 20 de poveşti incredibile şi i-am cunoscut pe protagoniştii acestora, alți 20 de eroi vor fi prezentați în sezonul de toamnă al campaniei „Omul anului”. Din septembrie, în fiecare vineri, de la ora 18.15, Mădălina Dobrovolschi şi Bogdan Muzgoci ne prezintă noi portrete ale campaniei: oameni-poveste și întâmplări impresionante, oameni care inspiră și care devin adevărate modele pentru comunitățile lor. Telespectatorii pot vota protagoniştii fiecărei ediţii timp de o săptămână, până la următoarea ediţie şi, în acelaşi timp, pot transmite propuneri pentru a fi înscrise în cursa pentru „Omul anului”.

Lansată în 2023, campania „Omul anului” a fost primită cu bucurie de telespectatorii TVR. Oameni obişnuiţi, mulţi dintre ei necunoscuţi publicului larg, au avut ocazia să fie apreciaţi de o ţară întreagă pentru fapte deosebite, pentru realizări personale de excepţie, pentru felul în care au reacţionat într-o situaţie limită, pentru modelul pe care îl oferă comunităţii lor.

 

foto: capturi emisie „Omul anului”

17:00 Festivalul Ioan Macrea

Partea I

Prezentator si producător Iuliana Tudor

(Reluare)

18:55 Teleenciclopedia

AUGUSTE RODIN (ep.4)

În 1891, la patru decenii după moartea lui Balzac, Émile Zola, președintele Societății Oamenilor de Litere, își convingea confrații să îl desemneze pe Auguste Rodin pentru edificarea unui monument dedicat ilustrului scriitor. Zola, maestrul naturalismului, îi aprecia stilul frust, diferit de academismul altor sculptori „oficiali”. Dezvelită abia după șapte ani, în cadrul Salonului din 1898, statuia a stârnit o furtună de controverse. Admiratorii au apreciat felul în care silueta surprindea fecunditatea plăsmuitorului sutelor de personaje din Comedia umană. Detractorii, în schimb, au contestat creația, numind-o, printre altele, „monstru obez”.

WILHELM CUCERITORUL (ep.4) premieră

La două luni după victoria de la Hastings, din 14 octombrie 1066, în ziua de Crăciun a aceluiași an, Wilhelm, duce de Normandia, este încoronat regele Angliei în splendida Westminster Abbey, din Londra. După invazie, noul monarh rupe legăturile istorice dintre anglo-saxoni și scandinavi, consolidându-le, în schimb, pe cele cu regatele vest-europene. În Anglia se naște o nouă civilizație. Wilhelm începe domnia abolind cutumele saxone autohtone, cam primitive, și le aplică pe cele normande. În plus, localnicilor li se impun disciplina și respectarea legilor. Curând se duce vorba că oricine poate călători cu punga plină de galbeni, fără teamă de tâlhari.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. FOCUL (ep.5) premieră

Prin crearea legendelor, primele popoare hawaiiene și-au astâmpărat nevoia de a da un sens lumii înconjurătoare. Cu aceeași motivație, dar folosind tehnologii recente, vulcanologul Johanne Schmith încearcă să înțeleagă activitatea capriciosului Kilauea. Cămin al zeiței Pele, Kilauea (cel mai activ vulcan din lume) declanșează erupții explozive violente. În urma fiecăreia se depune un strat distinctiv de cenușă, care oferă cercetătorilor informații prețioase. Grosimea stratului de cenușă și dimensiunile particulelor sunt esenţiale pentru determinarea originii și amplorii erupției. Sperând să găsească indicii importante pentru siguranța publică, Dr Schmith „citește” ce a „făcut” vulcanul și convertește datele într-un scenariu actualizat.

INDIILE DE VEST (ep.6)

Din iulie până în ianuarie, pădurile de mangrove sunt luate în stăpânire de stârcii de cireadă.

Originari din Asia, Africa şi Europa, Bubulcus ibis au migrat natural în Americi acum mai bine de un secol și au prosperat. Arborii Rhyzophora mangle joacă rolul unor adevărate recife pentru numeroase păsări de coastă, printre care se numără şi fregatele de mare (Fregata magnificens).

Producator Oana Hasegan

 
De ce vrea Trump Groenlanda?

De ce vrea Trump Groenlanda?

publicat: vineri, 16 ianuarie 2026

Dragoș Mateescu, analist la Institutul Diplomatic Român, e invitatul lui Marian Voicu şi ne explică în detaliu de ce vizează preşedintele SUA ...

„Fețele dictatorului”, un documentar reflecție asupra puterii imaginii, la „Dosar România”

Imagine, retuș, propagandă. Cum a fabricat și demontat fotografia adevărul unei epoci. De la fotografiile oficiale de presă până la imaginile ...

TVR difuzează în premieră Gala Premiilor Academiei Europene de Film

Ceremonia de decernare a celor mai importante distincții ale cinematografiei europene de la Berlin va fi transmisă pe TVR1 în direct, sâmbătă, ...

 

#tvr1