loader

Pe Eminescu îl cităm cu orice ocazie. Dar oare îl mai şi citim?

Dan C. Mihăilescu, Lucian Boia şi Horia Roman Patapievici - în dialog cu Cătălin Ştefănescu la TVR 1, de Ziua Culturii Naţionale, de la ora 21.10. Actorul Marius Manole recită poeziile lui Mihai Eminescu.

 

Editia este disponibila online pe TVR+.

15 ianuarie. Nu întâmplător, Ziua Culturii Naţionale coincide cu ziua în care îl celebrăm pe Mihai Eminescu. Este şi o zi de reflecţie asupra culturii române şi a proiectelor culturale de interes naţional. La 166 de ani de la naşterea poetului naţional, vineri, 15 ianuarie, Cătălin Ştefănescu ne invită să aniversăm Ziua Culturii Naţionale alături de câteva personalităţi ale culturii româneşti actuale: Lucian Boia, Dan C. Mihăilescu, Horia Roman Patapievici, Ioana Both şi Marius Manole. Dezbaterea poate fi văzută de la 21.10, la TVR 1 şi TVR HD sau online, pe TVR+.

(w882)

Pe Eminescu îl cităm cu orice ocazie. Dar oare îl mai şi citim? De la această întrebare porneşte discuţia pe care Cătălin Ştefănescu o propune invitaţilor săi în studio, Lucian Boia, Dan C. Mihăilescu şi Horia Roman Patapievici, precum şi Ioanei Both, într-un material filmat. Folosit, de generaţii, drept „argumentul suprem” în orice cauză, un instrument de necontestat, Eminescu a devenit, pe neobservate, mai degrabă mit decât poet. „Poezia a ajuns să fie aproape uitată, în favoarea unor războaie ideologice între diferite tabere”, consideră Dan C. Mihăilescu.

În mână cu volumul „Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea şi desfacerea unui mit”, semnat de profesorul Lucian Boia, volum despre care afirmă că ar trebui studiat în şcoală, Cătălin Ştefănescu ne propune să aflăm şi care este opinia tinerilor despre poetul naţional. Aceştia sunt, de altfel, şi publicul pe care realizatorul TVR îşi doreşte să-l apropie de poezia eminesciană, prin dezbaterea Ziua Culturii Naţionale. Iar faptul că în studio se află invitaţi din elita culturală românească, şi nu studenţi sau elevi este argumentat de Cătălin Ştefănescu: invitaţii săi se numără printre cei care se ocupă cu redarea lui Eminescu spaţiului public, „este meseria şi datoria lor”. Meserie deloc uşoară, întrucât „lumea se îndepărtează de lectură, de cultură”, după cum afirmă cu regret istoricul Lucian Boia.

(w882)

Soluţia văzută de Horia Roman Patapievici, prin propria experienţă, stă în mâna profesorilor de liceu. El îşi aminteşte de profesoara de limba română care a reuşit, prin modul de predare, să-l aducă pe Eminescu aproape de elevii ei.

Rostirea, recitarea, poate reactualiza poezia, sunt de părere toţi invitaţii la dezbaterea de la TVR 1. Frumuseţea interpretării este un adevărat „exorcism” asupra tinerilor care, nefiind expuşi poeziei lui Eminescu, susţin că nu îi interesează acest domeniu. De altfel, Dan C. Mihăilescu povesteşte cum obişnuieşte să le recite copiilor de liceu, iar efectul asupra lor este foarte puternic.

La rândul său, Lucian Boia dezvăluie bucuria pe care o resimte la rostirea poeziei eminesciene: „Mărturisesc că şi eu îl recit pe Eminescu pentru mine însumi”, spune istoricul.

Invitaţii lui Cătălin Ştefănescu sunt de acord că interpretările pot ajuta la repunerea lui Eminescu la locul pe care îl merită şi nu reprezintă coborârea poetului de pe piedestal. „Literatura are nevoie de oameni care să neliniştească valurile”, spune Dan C. Mihăilescu, argumentând că mulţi s-au îndrăgostit de poezia Eminescu ascultând piesa „Atât de fragedă...”, în interpretarea trupei Mondial. „Ca sa ajungi la tine, ai nevoie de cuvintele marilor scriitori”, completează Horia Roman Patapievici, care vede cheia în mâinile celor care îndrumă copiii la vârste fragede.

(w882)

Dezbaterea moderată de Cătălin Ştefănescu este îmbogăţită cu momente de recitare a poeziei lui Eminescu de către actorul Marius Manole, care alege atât fragmente ce se află pe buzele oricărui român, cât şi poezii mai puţin cunoscute. Şi tot atunci, telespectatorii vor revedea imagini din documentarul „Mihai Eminescu”, realizat de Camelia Robe şi prezentat de Andrei Gheorghe, în cadrul proiectului-eveniment al Televiziunii Române „Mari Români”.

Ziua Culturii Naţionale continuă la TVR 1, de la ora 22.10, cu filmul Un bulgăre de humă (România, 1989), în regia lui Nicolae Mărgineanu şi avându-i în rolurile principale pe Dorel Vişan şi Adrian Pintea. Filmul este povestea lui Ion Creangă, scriitorul care a reuşit să impresioneze generaţii întregi cu basmele şi povestirile sale. Continuând un har moştenit de la strămoşii săi, Creangă consideră poveştile lui drept simple surse de amuzament, fără profunzime. Mihai Eminescu este cel care încearcă să-l convingă de talentul său deosebit. Poetul, la rândul lui, are alte probleme, fiind implicat într-o imposibilă poveste de dragoste cu Veronica Micle...

(w882)

 

18:00 Teleenciclopedia

* HENRI ROUSSEAU (ep.4)

Compozițiile lui Henri Rousseau au spart codurile realităţii, influenţând pictori precum Vasily Kandinsky. Fascinat de culorile și lumea abstractă ale originalului Le Douanier, în 1912, Kandinsky declara în Almanahul Călărețului albastru: „Henri Rousseau ne-a dezvăluit noi posibilități de exploatare a simplității. Pentru noi, acest aspect al complexului său talent este, în prezent, cel mai important.” În dorința sa înverșunată de a picta o lume care nu există, Rousseau pare să ne spună că „doar arta în forma ei cea mai adevărată ne permite să supraviețuim propriei dispariții și poate lega, peste timp, sufletele celor pierduți. Amintirea uimirii noastre de copii-și numai ea-ne face accesibilă această lume invizibilă.”

ISTORIA CAPITALISMULUI AMERICAN. BOGĂŢIE FĂRĂ LIMITE (ep. 13) (premieră)

La începutul anilor ’90, calculatorul devine parte din viața de zi cu zi, iar guvernul SUA finanțează dezvoltarea „autostrăzilor informaționale” în Silicon Valley. În 1997, Microsoft investește 150 de milioane de dolari în Apple, iar un an mai târziu este acuzată că își folosește poziția dominantă pentru a impune browserul Internet Explorer în detrimentul concurentului Netscape. În septembrie 1998, Larry Page și Sergey Brin, doctoranzi la Universitatea Stanford din California, lansează Google într-un garaj devenit celebru în istoria internetului.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. PĂMÂNTUL (ep.2)

Situate în Atlanticul de Nord, Insulele Feroe poartă urmele unor procese geologice extraordinare. Fiorduri, turbării și versanţi acoperiţi cu vegetaţie compun un peisaj dramatic şi misterios. Pe acest tărâm, unde turmele de oi sunt mai numeroase decât localnicii, legendele despre huldufolk, „poporul ascuns”, continuă să dăinuie și să fie transmise din generație în generație.

INDIILE DE VEST (ep.1)

Înconjurate de apele Oceanului Atlantic de Nord și ale Mării Caraibilor, Indiile de Vest, cunoscute popular sub numele de Caraibe, cuprind Antilele Mari, Antilele Mici și Arhipelagul Lucayan. Acestea se întind pe aproximativ 3.500 de kilometri, între cele două Americi, de la Cuba, în nord, până la Trinidad, în largul coastei Venezuelei. Emisiune de: Ioana Dimoftache, Viviana Roșca, Mircea Neacşa

XXAUDIENTA GENERALA (AG)

19:00 Telejurnal

*Ştiri* Sport* Meteo (înregistrat) Prezintă Alina Stancu

Producatori: Diana Anghel, Dorin Munteanu

Transmisiune directă

 
Despre eleganță și frumusețe felină

Despre eleganță și frumusețe felină

publicat: vineri, 09 octombrie 2026

„Povestea din ochii” lor continuă la la TVR 1: despre microcipare, sterilizare, responsabilitate și iubirea care schimbă destinele animalelor ...

Din nou în Banat, cu „Exclusiv în România”

Din nou în Banat, cu „Exclusiv în România”

publicat: vineri, 09 octombrie 2026

Rețete tradiționale din Caraș, o cunoscută pianistă japoneză devenită bănățeancă sau cea mai veche comunitate croată din diaspora. Despre toate ...

După 30 de ani: Simbolism, memorie și continuitate la Palatul Elisabeta. O nouă ediție „Ora Regelui”, la TVR 1

Parcurgem file de istorie contemporană la aniversarea a 30 de ani de căsătorie a Majestății Sale Margareta cu Alteța Sa Regală Principele Radu, ...

 

#tvr1