Suntem împreună într-o Românie diversă. Am aflat despre oamenii de lângă noi, cultura și obiceiurile fiecărei etnii miercuri 22 februarie, de la ora 15.00, în emisiunea „Conviețuiri”, de la TVR 1.
De 24 de ani există o zi care amintește că diversitatea lingvistică este în pericol. În condițiile în care populația planetei a crescut, depășind deja 8 miliarde de oameni, numărul limbilor vorbite pe mapamond a scăzut constant. Astăzi se pot auzi 6700 de limbi, dar aproximativ 41% dintre ele sunt în pericol de dispariție. Dacă nu se iau măsuri de conservare, specialiștii spun că în următorul secol vor rămâne doar 10% dintre ele. Echipa emisiunii „Convieţuiri” de la TVR 1 a tras un semnal de alarmă în ediţia difuzată miercuri, 22 februarie, de la ora 15.00.
Pierderea limbilor și a diversității este o problemă mondială. Atunci când moare o limbă, dispare o lume, căci limba poartă istoria, tradițiile și obiceiurile de la o generație la alta. Limbile materne trebuie conservate și protejate, ele sunt de fapt identitatea celor care le vorbesc și au darul de a conecta individul cu valorile, cultura și neamul său.
La 21 februarie 1952, patru tineri au murit pentru că își apărau limba maternă. Studenții de la Universitatea din Dhaka au ieșit în stradă să ceară recunoaşterea limbii bengali ca una dintre limbile vorbite pe teritoriul statului Pakistan, căci din 1948, singura oficială era urdu. În memoria lor, această zi a fost declarată de UNESCO drept Ziua Internațională a Limbii Materne.
ONU: „La fiecare două săptămâni dispare o limbă autohtonă”
Mondializarea, migrația, asimilarea culturală micșorează lumea și este nevoie de un real dialog la nivel mondial pentru a nu lăsa ca bogăția lingvistică să se piardă. Anul acesta, UNESCO face un apel către toate statele să implementeze o politică de educație multilingvistică. În condițiile unei crize globale în privința educației, organizația spune că, încă din primii ani de școală, copiii ar trebui să învețe atât în limba maternă, cât și în limba oficială a țării în care trăiesc. S-a dovedit că astfel se îmbunătățesc aptitudinile sociale și copiii învață să citească și să înțeleagă mai repede.
Specialiștii au discutat de-a lungul timpului despre beneficiile surprinzătoare ale studiului lingvistic. Fie că este vorba de creierul sau de caracterul nostru, câștigul este uriaș. Cu fiecare nouă limbă cunoscută, se deschide un întreg univers de înțelegere a lumii.
Într-o Europă unde sunt 24 de limbi oficiale și peste 60 de comunități care vorbesc limbi regionale sau minoritare, fiecare dintre noi are posibilitatea și șansa să învețe mai multe limbi pentru mai multă înțelegere. De Ziua Limbii Materne ne amintim că putem oricând să învățăm. Așa cum a spus Charlemagne, „să știi o nouă limbă este ca și cum ai mai avea un suflet nou.”
Oamenii care aparțin grupurilor minoritare sunt norocoși pentru că au șansa să învețe două limbi încă de la începutul vieții. Ei primesc în dar limba înaintașilor lor, plină de istoria, visurile și frumusețea acelei etnii. De asemenea, vorbesc și limba țării unde trăiesc.
Ziua Internațională a Limbii Materne este sărbătorită în fiecare an și de etniile din România. 1 din 10 cetățeni români este de altă etnie decât cea majoritară și are o altă limbă maternă decât româna.
Cele 20 de naționalități din țara noastră înțeleg că limba maternă este cel mai puternic instrument pentru păstrarea identității lor culturale, pentru integrare și diversitate.
România a semnat la 17 iulie 1995 Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, adoptată în 1992. Este primul tratat internațional care se ocupă, în mod explicit, de diversitatea lingvistică și își propune protejarea acesteia. Dreptul de a învăța în limba maternă este garantat de Constituția țării. Conform Direcției Minorități din cadrul Ministerului Educației, 6% dintre elevii din sistemul preuniversitar din România, adică aproximativ 177 de mii de persoane, beneficiază de dreptul constituțional al învățământului în limbile minorităților naționale.
În acest moment, 11 minorități naționale din România au învățământ în limba lor, iar pentru 14 minorități din țara noastră se organizează studiul limbii materne în 22 de județe, inclusiv București. Însă numărul de elevi care studiază în limba maternă este în scădere.
Miercuri 22 februarie, de la ora 15.00, în emisiunea „Conviețuiri” de la TVR 1, am ascultat copii și tineri care aparțin minorităților naționale vorbind în limba lor maternă. Acest demers al redacţiei Alte Minorități a Televiziunii Române dedicat înțelegerii, respectului și multilingvismului, amintește că limba maternă este vie, fie că e vorba de albaneză, armeană, bulgară, maghiară, germană, cehă, croată, greacă, ebraică, italiană, macedoneană, poloneză, rromani, ruteană, rusă, sârbă, slovacă, tătară, turcă sau ucraineană. Pentru a discuta despre importanţa limbii materne, jurnalista Camelia Văcaru l-a invitat la „Conviețuiri” pe scriitorul, traducătorul și criticul literar Luan Topciu. Născut la Pogradec, în Albania, este doctor în filologie al Universităţii din București și a publicat în România, Albania și Macedonia, fiind coordonatorul Centrului Cultural Albanez al ALAR. A tradus mulți scriitori din ambele literaturi, a publicat dicționare, ghiduri de conversație, lucrări științifice și este autorul celei mai complexe istorii a literaturii albaneze.
Tot cu ocazia Zilei Internaționale a Limbii Materne, marţi, 21 februarie, jurnalistul TVR Boris Velimirovici a fost invitat la o şcoală din Bucureşti, pentru a le vorbi copiilor despre limba maternă într-o societate multiculturală, precum cea din România.
