loader
Foto

Galerie foto

„Portul mic din lumea mare”, istoria vibrantă a oraşului Sulina, la TVR1

Un sat, un port, apoi un oraș, apoi un punct esenţial al comerțului pe Dunăre. Gabriela Avram ne-a spus povestea unui loc cu istorie, care i-a fermecat pe mulţi. La „Dosar România”, duminică, 11 iunie, ora 18.00.

 

Dosar România

Selina, Sunne, Solina. În cele din urmă, numele i-a rămas Sulina. Două limbi de pământ. Între ele, Dunărea, iar mai departe, Marea Neagră. Un loc care s-a încăpățânat să trăiască, dincolo de secetă, bombardamente, schimbări de regim, decenii comuniste, tranziție și privatizări.

(w882)

Ca o nălucă apărea Sulina în ochii celor care, aflați pe corăbii, treceau prin Delta pe atunci sălbatică. Un sat, un port, apoi un oraș, apoi un punct esenţial al comerțului pe Dunăre. Un loc dorit de mulți și în care peste 20 de naționalități au trăit împreună. Un loc cu istorie, un loc care i-a fermecat pe mulţi. Şi care ne va ademeni să-l descoperim duminică, 11 iunie, de la ora 18.00, la TVR 1. Cu acest episod, Gabriela Avram prezintă, la „Dosar România”, o poveste despre un oraș de la Dunăre aflat pe cale de dispariție.

Un loc disputat și râvnit de marile puteri, așa cum l-a văzut Jean Bart, scriitorul român cu nume de corsar francez și care a fost numit în 1909 comisar maritim la Sulina, iar din 1915, căpitan de port din partea Comisiei Europene a Dunării: „Sulina (…) este poarta Dunărei. Pe aici iese grâul și intră aur. Cheia de la poarta asta a trecut în cursul vremurilor dintr-un buzunar în altul, după necurmate lupte, prin arme și intrigi. Europa, după războiul din Crimeea, a intrat în stăpânirea acestei cheii, pe care o ține strâns și n-o mai lasă din mână - nici chiar portarului, care de drept trebuie s-o ție, nu se hotărăște să i-o încredințeze” (Jean Bart, în romanul „Europolis”).

(w882)

„Sulina a fost ridicată de Comisia Europeană a Dunării, a înflorit, a devenit porto-franco*, a ajuns pământ românesc, a trecut prin războaie. Și, aproape distrusă, după cea de a doua Conflagratie Mondială, sub regim comunist a căpătat o altă viață. Apoi, Sulina a trecut și peste deceniile comuniste și peste cele ale tranziției. Aproape uitat, micul port e pus din nou pe hartă de conflictul dintre Rusia și Ucraina”, ne prezintă pe scurt Gabriela Avram trecerea prin vremuri a oraşului de la Dunăre în reportajul „Portul mic din lumea mare”.

(w882)

Lucian Pamfil

Dar dincolo de toate, au rămas oamenii cu poveştile lor, care recompun Sulina, cu dragoste, din amintiri. Printre aceştia - Lucian Pamfil, azi ghid în Sulina. A ajuns în oraş la 26 de ani, pentru un stagiu la unitatea de transmisiuni. S-a îndrăgostit de Deltă și de o fată din Sulina și aşa a rămas aici. Cunoaşte locurile și spune poveştile Deltei tuturor celor pe care-i plimbă cu barca pe canale.

(w882)

Gheorghe Comârzan

La rândul său, Gheorghe Comârzan, acum pensionar, a fost ofiţer de marină, absolvent al Institutului de Marină Mircea cel Bătrân din Constanța. Când era mic, aduna de pe plajă bucăţile de lemn şi resturile pe care furtunile le aduceau la mal și care proveneau de la corăbiile scufundate. Acum este colecţionar şi a creat Expoziţia Sulina Veche. Strămoșii săi sunt mocani ardeleni stabiliţi aici, iar străbunicul său a fost proprietarul primei mori de vânt din Sulina. Iar Vania Aniko Emese, membră a Asociației Descoperă Sulina, duce mai departe iubirea pentru acest colţ al ţării. Ea este din Petroşani, dar verile şi le petrece în Deltă, împreună cu copiii din Sulina şi cu cei care vin în vacanță. Organizează lecții în aer liber, activităţi practice, ecologice. Copiii învaţă astfel despre Delta Dunării, dar și despre competiție şi prietenie.

(w882)

Cum a devenit Sulina la un moment dat o Europă în miniatură, în care locuiau mai mulţi greci, apoi români, ruşi, armeni, turci, austro-ungari, evrei, albanezi, germani, italieni, bulgari, englezi, tătari, muntenegreni, sârbi, polonezi, francezi, lipoveni, danezi, găgăuzi... Cum s-a transformat de-a lungul timpului, cum a ajuns la un moment dat cel mai important nod de navigație pe Dunăre şi cum arată azi oraşul unde Dunărea se varsă în mare vedem în reportajul Gabrielei Avram la „Dosar România”, duminică, ora 18.00, la TVR 1.

Și în acest an, la TVR 1 răsfoim file din „Dosar România”, un dosar ce cuprinde trecutul, prezentul şi, poate, viitorul acestei ţări. Şi de-a lungul episoadelor „Dosar România” din noul sezon, jurnaliştii TVR investighează situaţii uluitoare, poate prea puţin mediatizate, ce ne vor pune pe gânduri, trag semnale de alarmă asupra unor cazuri ce necesită soluţionări, ne spun poveşti tulburătoare, ce merită urmărite. „Dosar România” poate fi vizionat la TVR 1, duminica, de la ora 18.00. Producător: Răzvan Butaru

*port liber

21:30 Drumul spre Viena

Producător Elena Ştirbescu

Premieră

22:00 Miturile comunismului

Moderator Irina Luca

*„Cum a fost făurit omul nou” (despre învățământ)

50 de ani s-au forțat comuniștii prin toate formele de educație și învățământ să recreeze ființa umană. Au început prin copierea sistemului sovietic și implementarea lui în toate instituțiile de invățământ din România. Religia a fost scoasă din școli, la fel profesorii care au deținut funcții în partidele istorice.

La admiterea în învățământul superior aveau prioritate doar cei cu ,,origine sănătoasă”. Au continuat cu impunerea Organizației Pionierilor, a Șoimilor Patriei, a muncii voluntare și a practicii agricole. Principiile generale ale învățământului de atunci erau: educația prin colectiv și pentru colectiv si educația prin muncă și pentru muncp. Omul nou a fost “frăgezit” cu Daciada, Cântarea României și învățământul politico-ideologic. A fost generația celor crescuți cu cheia de gat, la cozi, în cultul pentru muncă și patrie, în stil cazon. Ce-a ieșit? “Nouă nu ne-a rămas nimic sfânt, noi nu credem în nimic, ne-am familiarizat cu dezastrul. Ne-a făcut să fim adaptabili, tranzacționari, maleabili, flexibili, foarte mulți dintre noi, dezosați etic. La noi a fost o ciorbă, a fost așa... un sos continuu și un ghiveci moral-imoral-amoral care practic ne face astăzi să nu mai putem disocia binele de rău, susul de jos. Totul este o plastilină! Pănă și mentalul nostru este atat de plastilinizat... Noua ni se pot induce toate teoriile din lume!” (Dan C. Mihăilescu)

Discuția din platou se va axa pe ce a creat din noi învățământul și educația specifice epocii comuniste și ce se întâmplă la momentul de față cu generațiile crescute în cutumele epocii actuale.

Invitați: Radu Paraschivescu, scriitor; Mădălin Hodor, istoric;

Producători: Raluca Rogojină , Roxana Tarhon

 
Călătorim pe „Drumul care uneşte”. Documentarul „Via Transilvanica – O călătorie prin România mai puţin umblată”, la TVR 1

Realizatorii Alina Teodorescu şi Dimitrie Iordănescu invită telespectatorii să descopere traseul turistic Via Transilvanica, cu o lungime de ...

Începe sezonul 8 „Vedeta familiei”: decor nou, juriu-surpriză și un duo de prezentatori cu extra-energie!

Duminică, 19 aprilie, de la ora 20:00, la TVR 1, Florina Constantinescu ne invită la un spectacol şi mai alert, alături de un nou coleg de ...

Crizele suprapuse și supraviețuirea micilor antreprenori

Sâmbătă, 18 aprilie, de la ora 12:30, la TVR 1, Narcis POPESCU îi are ca invitați pe doamna Veronica DUȚU, analist economic și antreprenor, și pe ...

 

#tvr1