* Moderator Marian Voicu

Povestea săptămânii, cu Marian Voicu

Hantavirusul: cât de îngrijorați ar trebui să fim?

La începutul lunii mai, pe o navă de croazieră olandeză aflată în mijlocul Oceanului Atlantic a apărut un focar de hantavirus. Evenimentul a generat o alertă mondială după ce mai mulți pasageri și membri ai echipajului s-au îmbolnăvit, iar trei persoane au murit.

Invitat: dr. Anca Sîrbu-directoarea Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile

Revista presei fake, cu Horia Grușcă

„Broligarhia”: miliardarii high-tech și politica americană

Colaborarea strânsă a preşedintelui Donald Trump cu giganţii high-tech stârneşte îngrijorare din cauza influenţei tot mai mari a acestora asupra mass-media occidentale. Direcţionarea mesajelor politice şi influenţarea alegerilor cu ajutorul Inteligenţei Artificiale îi fac pe unii analişti să vorbească de pericolul unui așa-numit „viitor tehno-fascist”, pe care cetăţenii trebuie să-l prevină.

Conspirația săptămânii, cu Tatiana Țarfulea

Manipulări și bani online folosind numele lui Georgescu și Simion

Mai multe pagini de Facebook distribuie știri false despre Călin Georgescu și George Simion cu scopul de a genera distribuiri masive și trafic pe site-uri de tip clickbait. La fiecare click pe postare, vor intra bani în buzunarul celui care a creat pagina de Facebook și site-ul de internet.

Istoria și istoriile sale, cu Gabriela Avram

Masacrul de la Odesa

În 1941, armata română cucerea orașul Odesa. România era pe atunci aliata Germaniei naziste. Aruncarea în aer a Comandamentului Militar a fost începutul unor evenimente despre care românii au început să vorbească abia după 1989.

Spărgătorii de fake news, cu Horia Sârghi și Mihai Geamănu

Bătăi fictive la un concert real

Zaiafet și Geminschi au aflat că pe Arena Națională se inventează masacre la un concert pașnic, Ilie Bolojan este transformat în ticălosul suprem pe TikTok, iar în Caucaz, o rețea de troli ruși inventează un război fictiv între Armenia și Rusia.

Producător Marian Voicu

Sezon nou

*ARMATA ROMANTICILOR. VIAŢA CA UN ROMAN (1834-1848) (ep.7)

Deoarece piața e inundată de ediții contrafăcute, ilicite sau plagiate, în 1838, Louis Desnoyer, directorul jurnalului Le Siècle, decide să intervină. Așadar, îi convoacă pe George Sand, Balzac, Hugo și Dumas pentru a fonda Societatea Oamenilor de Litere. Cunoscându-i eşecurile financiare, amicii îi propun scaunul de președinte lui Balzac, dacă renunță la „strategiile” economice ! Pe colinele orașului Sèvres, nu departe de Paris, acesta tocmai a cumpărat în secret o casă, Les Jardies, unde să-și trăiască iubirea cu Ewelina Hanska. Impresionat de frumusețea și averea ei, dar mai ales de educația aleasă a contesei poloneze, Balzac o visează în fiecare zi. Scriitorul știe că avuția femeii adorate îl poate scăpa de creditori, însă refuză această soluție.

MARIA-ANTOANETA (ep.5)

La 5 octombrie 1789, femeile, cărora li se alătură și alți parizieni, mărșăluiesc spre Versailles să ceară mâncare pentru popor. A doua zi, Ludovic al XVI-lea pleacă, împreună cu familia și anturajul restrâns, spre palatul Tuileries, unde devin „prizonieri ai poporului”. Revoluția va schimba Franța din temelii. Doi ani mai târziu, cuplul regal hotărăște să evadeze la Montmédy-bastion loialist la 300 de kilometri de Paris, în estul ţării. La porunca suveranului, contele suedez Axel von Fersen organizează fuga în mare taină. Grupul părăsește palatul Tuileries în noaptea de 20 spre 21 iunie 1791, dar sunt prinşi la Varennes şi escortaţi înapoi în capitală. La 10 august 1792, după invadarea palatului Tuileries de revoluţionarii sans-culottes, Ludovic al XVI-lea, Maria Antoaneta, fiica Marie-Thérèse, delfinul Louis-Charles şi sora regelui, Madame Elisabeth, sunt încarcerați în fosta cetate a cavalerilor templieri.

ETRUSCII. MISTERIOSUL POPOR ANTIC (ep.5)

În Corsica, unele dintre obiectele descoperite de arheologi în Lamajone sunt depozitate în muzeul din Aléria. Odată curățate și catalogate în laboratorul INRAP (Institutul național de cercetare arheologică preventivă) din Marsilia, artefactele încep să își dezvăluie secretele. Cerceii din aur și obiectele necesare îngrijirii corpului (precum recipientele pentru parfum) sugerează că mormântul a aparținut unei femei.

METAMORFOZA UNUI FLUTURE (ep.4)

După ce a respins atacul furnicilor din genul Messor, cărora le-a invadat teritoriul, „vedeta” noastră a ajuns într-un loc și mai periculos decât cele de până acum. Pentru mult încercata larvă de Papilio memnon, ca și pentru alte vietăți mărunte, poteca de nisip este asemenea unui deșert uriaș, greu de traversat. În sfârşit, omida ajunge într-o adevărată oază, plină de culori şi miresme. Ca să-și ademenească „aliatele”, florile recurg la un „arsenal” de strategii, esenţiale în procesul de polenizare. Producator Oana Hasegan