Duminică, la „Omul şi timpul”, Rafael Udrişte a dialogat cu istoricul şi cercetătorul CNSAS Florian Banu. Ediţia din 14 noiembrie a emisiunii s-a văzut la TVR 1, de la ora 19.00.

 

În noaptea de 20 spre 21 august 1968, tancurile sovietice au intrat în Praga şi în alte mari oraşe cehe şi slovace. Şi astfel se punea capăt, cu violenţă, mişcării pentru libertate apărută în Cehoslovacia odată cu venirea la  putere a lui Alexander Dubček.

Despre „Primăvara de la Praga” şi reprimarea ei discută duminică, la „Omul şi timpul”, Rafael Udrişte şi invitatul său, istoricul şi cercetătorul CNSAS Florian Banu. Emisiunea se vede pe 14 noiembrie, de la ora 19.00, la TVR 1.

În ianuarie 1968, Moscova l-a numit pe Alexander Dubček în funcţia de şef al Partidului Comunist Ceh, în locul lui Antonin Novotny. De origine slovacă, acest politician, care rezistase ocupaţiei naziste, a început o reformă politică şi economică ce ar fi dus la o ruptură iminentă de Uniunea Sovietică.

Într-o ţară în care cenzura era severă şi libertatea de expresie aproape inexistentă, Dubček va restabili libertatea presei, va desfiinţa cenzura ziarelor, radioului şi televiziunii publice şi va lansa conceptul de „socialism cu faţă umană”. Acestă mişcare reformistă este cunoscută în istoria recentă sub numele de „Primavara de la Praga”.

Un bun strateg, Dubček era totuşi precaut. El a încercat să reformeze Cehoslovacia încet, evitând în special mişcări de revoltă colectivă. Şi aceasta pentru că amintirea Revoluţiei Maghiare din 1956 şi, mai ales, amintirea reprimării ei sângeroase erau încă vii în memoria tuturor. Chiar şi aşa, fără să facă gesturi ostentative, reformele lui Dubcek nu au fost privite cu ochi buni nici de Moscova, nici de ţările membre ale Pactului de la Varşovia. În consecinţă, Uniunea Sovietică şi aliaţii săi din lagărul socialist vor pune capăt Primăverii de la Praga la mijlocul lunii august 1968. În noaptea de 20 spre 21 august 1968, ţările Pactului de la Varşovia au invadat Cehoslovacia.

Aproximativ 500.000 de soldaţi şi 7000 de tancuri au permis sovieticilor să ocupe Cehoslovacia în de 24 de ore. Avioane militare sovietice au luat cu asalt aeroportul din Praga. Cehii nu au putut să respingă acestă invazie. Orice formă de rezistenţă armată a fost înăbuşită imediat. Singură România nu a participat la acest act de agresiune, ba chiar l-a condamnat ferm, printr-un discurs vehement susţinut de Nicolae Ceauşescu la Bucureşti. De ce? Vom afla duminică, la „Omul şi timpul”.

Cehii au reacţionat subversiv; timp de o săptămână, Radio Praga Liberă, un post de radio clandestin, a făcut cunoscută lumii întregi agresiunea militară a URSS-ului faţă de Cehoslovacia.

Alexander Dubček nu a fost îndepărtat de la putere imediat. El a rămas în funcţia de Secretar General al Partidului Comunist Cehoslovac până în aprilie 1969.

Ca urmare a invaziei sovietice, mai mult de 70.000 de cehi au ales exilul.
Odată cu reprimarea Primăverii de la Praga, sovieticii au arătat că pot interveni oricând, în orice ţară socialistă, atunci când autoritatea lor este contestată. Pe 14 noiembrie, de la ora 19.00, Rafael Udrişte a dezbătut acest subiect împreună cu invitatul său la „Omul şi timpul”, la TVR 1.

***

Situaţii excepţionale, mai puţin cunoscute, din istoria recentă a ţării noastre, sunt cercetate şi dezvăluite în emisiunea-document a Televiziunii Române „Omul şi timpul”, ce poartă semnătura realizatorilor Ruxandra Ţuchel şi Rafael Udrişte. Producţia ne introduce în intrigile demne de filme hollywoodiene ale politicii româneşti, interne şi internaţionale, din perioada interbelică şi anii comunismului, dar şi imediat după încheierea acestei perioade. Din 17 octombrie, de la ora 19.00, urmărim în fiecare duminică un nou sezon „Omul şi timpul” la TVR 1.

 

foto TVR, dw.com