loader
Foto

Prin patria Mioriței și a instrumentelor de suflat. „Exclusiv în România”, la TVR 1

Aici buciumul anunţă toate evenimentele din sat. Cristina Șoloc și Cristi Tabără ne-au invitat într-o călătorie surprinzătoare prin Vrancea veritabilă. I-am însoțit pe 23 octombrie, la „Exclusiv în România”. Duminică, ora 15.30.

 

Cristian Tabără
Exclusiv în România

În ediția din 23 octombrie a emisiunii „Exclusiv în România”, Cristi Tabără și Cristina Șoloc au pornit într-o călătorie neaşteptată prin Vrancea veritabilă. Duminică, ora 15.30, la TVR 1, am străbătut patria Mioriței, dar și patria instrumentelor de suflat, pentru că doar în Vrancea mai putem întâlni meșteri de cimpoaie și buciume, instrumente ancestrale de suflat, pe care vrâncenii le folosesc încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare.

(w882)

Cristi Tabără, în dialog cu Angelo Nistoroiu, dir. cult. Bârsești

(w882)

Atelier buciume Spulber

(w882)

Cristina Şoloc şi Buciumaşii din Spulber

Am descoperit mai întâi singurul loc din Vrancea, dar și din România, unde buciumul este un fel de telefon fără fir care anunță toate evenimentele din sat... Mai exact, în comuna Spulber, unde l-am cunoscut pe Manole Enache, meșterul care zidește case și mai cioplește şi buciumele Buciumașilor din Spulber.

(w882)

Atelierul meşterului Manole Enache, Spulber

(w882)

(w882)

Cristina Şoloc şi Cimpoierii din Negrești

În satul alăturat, Negrești, i-am întâlnit și pe singurii cimpoieri din România. Am vizitat apoi monumentul lui Ștefan cel Mare din Bârsești și am intrat în lumea şi povestea Babei Vrâncioaia și a celor 7 feciori care l-au ajutat pe domnitorul Moldovei să-i învingă pe turci.

(w882)

Casa Vrâncioaiei, Bârseşti

(w500)

Interior Casa Vrâncioaiei

(w882)

În partea a doua a emisiunii „Exclusiv în România”, am pășit pe urmele Mioriței, în stațiunea Soveja, locul unde scriitorul Alecu Russo a descoperit balada Miorița, în timpul surghiunului de 5 luni la mănăstirea Soveja. Aici am făcut cunoştinţă cu profesorul Constantin Macarie, care a înființat Muzeul Miorița și pe soția lui, Florica Macarie, strănepoata lui Simion Mehedinți, întemeietorul geografiei române moderne.

(w882)

Despre Miorița, cu prof. Constantin Macarie, Soveja

(w882)

Florica Macarie, strănepoata lui Simion Mehedinți şi Cristi Tabără

„Nu putem trece prin Vrancea veritabilă fără să vedem cum continuă povestea Corului Parohiei Irești, începută de preotul Ionel Miron și preoteasa Paraschiva în urmă cu 8 ani, când au adunat copiii satului într-un cor spectaculos, devenit apreciat la nivel național.

(w882)

Corul parohiei Ireşti şi echipa Exclusiv în România

(w882)

Din dorința de a-i ajuta cât mai mult pe copiii din cor, unii cu povești de viață teribile, preotul și preoteasa au creat Asociația Sfânta Ecaterina – Cel ce dă, lui își dă, iar apoi Centrul Montan Educațional Sfânta Ecaterina din Lepșa, unde copiii din Corul Parohiei Irești se bucură de tabere educative și recreative. O poveste despre forță, talent și dăruire totală, la Exclusiv în România. Vă așteptăm alături de noi!”, ne-a lansat Cristina Şoloc invitaţia pentru duminică, 23 octombrie, de la 15.30, la TVR 1.

 

 

22:00 Grădina de sticlă

Teatru *, după Tatiana Ţibuleac PREMIERĂ

Regia Petru Hadârcă,

Producător Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Chișinău

Romanul Grădina de sticlă de Tatiana Țîbuleac m-a răscolit profund și m-a scos din starea de confort interior. M-a făcut să văd lumea dintr-o altă perspectivă, din câteva ipostaze diferite: am simțit amarul din gura unui copil orfan, spaimele unei femei legate de feminitatea sa, golul din sufletul unui om în căutarea disperată de repere identitare. Această confesiune, care ba izbucnește cu furie și cruzime, ba trece în meditație lirică, ba taie meticulos firul în patru sau mușcă ironic, te face să te întrebi prin ce minune un copil abandonat și neiubit, violat în anii adolescenței, ajunge să fie un om bun care să iubească și să ofere iubire?

Luată de la orfelinat, numită Lastocika, crescută de o rusoaică într-un Chișinău dominat de limba rusă, în care curtea era legiune, orfana crește în căutare de iubire, de înțelegere, de repere cu care s-ar putea identifica. Limba maternă, limba română o ține înrădăcinată în albia cultural-identitară și îi deschide calea sper conexiunea cu lumea liberă. Sunt sigur că destinul personajului Lastocika-Rândunică e despre mulți dintre noi și nu mă pot desprinde de gândul că la scară largă e despre Basarabia-Moldova Țara de Jos.
Spectacolul nu oferă răspunsuri, cum nici cartea nu o face. Și sperăm că, la fel ca romanul, spectacolul nostru va genera conexiuni empatice și va provoca la meditație.(regizorul Petru Hadârcă)

1:00 Telejurnal

* Sport* Meteo. Prezintă Eugen Rusu

 
Arad, între medieval și retro – duminică, la „Exclusiv în România”

Istorie, tehnologie, cultură. Vizităm, alături de Cristi Tabără, Cristina Şoloc şi întreaga echipă a emisiunii, Muzeul Retro IT din Arad, Muzeul ...

110 ani de relaţii diplomatice România – Suedia. Ediţie nouă „Ora Regelui”, la TVR 1

„România, o țară nici prea mică, nici prea mare, dar importantă în regiune”. O realitate recunoscută în prezentul continentului european, ...

De ce eșuează reformele în România? Sâmbătă, la „Breaking Fake News”

În aceeaşi ediţie, despre poluarea Nistrului, strâmtoarea Ormuz sau bursa americană. Pe 28 martie, de la ora 17.00, Marian Voicu ne aşteaptă cu o ...

 

#tvr1