loader
Foto

Galerie foto

Provocări pentru Diana Bișinicu de la „Alina și picii ei”, sâmbătă, la TVR 1

Alina și Picii lu’ Soreasca au întâmpinat-o pe Diana Bi ș inicu, una dintre cele mai versatile artiste din peisajul muzical românesc . Cu „Alina și picii ei” ne-am întâlnit la TVR 1 sâmbătă, 16 ianuarie, de la ora 11.00. | VIDEO  

 

După Paula Seling și Fuego, în acest weekend, Alina Sorescu și micile ei ajutoare au fost alături de Diana Bișinicu. Interpreta le-a călcat pragul cu bucurie, însoțită de fiica ei, Riana.

Cea de-a treia ediție a emisiunii Alina și picii ei” a fost la TVR 1, de la ora 11.00.

(w882)

Intrată deja în ritmul înregistrărilor pentru un program de televiziune de familie, Alina Soresu se arată plină de entuziasm: Sunt fericită să reiau colaborarea mea de tradiție cu TVR, pentru aceste ediții speciale! Cu atât mai mult cu cât acum sunt și realizatorul programelor. Am invitat colegi artiști care să le dea picilor mei trucuri despre viața de artist și care să le povestească despre începuturile carierei lor.

(w882) A

La rândul lor, picii Alinei au și de data aceasta întrebări haioase și replici simpatice.

Vom afla de la Diana că nu muzica a fost prima ei preocupare artistică, dar și multe lucruri interesante despre tradițiile armânești din familia ei.

(w882)

Cântă, le povestesc celor de acasă ce s-a mai întâmplat de la o săptămână la alta și pregătesc provocări haioase invitaților. Suficiente motive pentru ca „Alina și picii ei” să fie o alegere potrivită pentru toată familia, în diminețile de sâmbătă. Emisiunea se vede pe 16 ianuarie, de la 11.00, la TVR 1, iar pe 17 ianuarie, de la 9.00, la TVR Internațional.

(w882)

 

17:00 Festivalul Ioan Macrea

Partea I

Prezentator si producător Iuliana Tudor

(Reluare)

18:55 Teleenciclopedia

AUGUSTE RODIN (ep.4)

În 1891, la patru decenii după moartea lui Balzac, Émile Zola, președintele Societății Oamenilor de Litere, își convingea confrații să îl desemneze pe Auguste Rodin pentru edificarea unui monument dedicat ilustrului scriitor. Zola, maestrul naturalismului, îi aprecia stilul frust, diferit de academismul altor sculptori „oficiali”. Dezvelită abia după șapte ani, în cadrul Salonului din 1898, statuia a stârnit o furtună de controverse. Admiratorii au apreciat felul în care silueta surprindea fecunditatea plăsmuitorului sutelor de personaje din Comedia umană. Detractorii, în schimb, au contestat creația, numind-o, printre altele, „monstru obez”.

WILHELM CUCERITORUL (ep.4) premieră

La două luni după victoria de la Hastings, din 14 octombrie 1066, în ziua de Crăciun a aceluiași an, Wilhelm, duce de Normandia, este încoronat regele Angliei în splendida Westminster Abbey, din Londra. După invazie, noul monarh rupe legăturile istorice dintre anglo-saxoni și scandinavi, consolidându-le, în schimb, pe cele cu regatele vest-europene. În Anglia se naște o nouă civilizație. Wilhelm începe domnia abolind cutumele saxone autohtone, cam primitive, și le aplică pe cele normande. În plus, localnicilor li se impun disciplina și respectarea legilor. Curând se duce vorba că oricine poate călători cu punga plină de galbeni, fără teamă de tâlhari.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. FOCUL (ep.5) premieră

Prin crearea legendelor, primele popoare hawaiiene și-au astâmpărat nevoia de a da un sens lumii înconjurătoare. Cu aceeași motivație, dar folosind tehnologii recente, vulcanologul Johanne Schmith încearcă să înțeleagă activitatea capriciosului Kilauea. Cămin al zeiței Pele, Kilauea (cel mai activ vulcan din lume) declanșează erupții explozive violente. În urma fiecăreia se depune un strat distinctiv de cenușă, care oferă cercetătorilor informații prețioase. Grosimea stratului de cenușă și dimensiunile particulelor sunt esenţiale pentru determinarea originii și amplorii erupției. Sperând să găsească indicii importante pentru siguranța publică, Dr Schmith „citește” ce a „făcut” vulcanul și convertește datele într-un scenariu actualizat.

INDIILE DE VEST (ep.6)

Din iulie până în ianuarie, pădurile de mangrove sunt luate în stăpânire de stârcii de cireadă.

Originari din Asia, Africa şi Europa, Bubulcus ibis au migrat natural în Americi acum mai bine de un secol și au prosperat. Arborii Rhyzophora mangle joacă rolul unor adevărate recife pentru numeroase păsări de coastă, printre care se numără şi fregatele de mare (Fregata magnificens).

Producator Oana Hasegan

 
De ce vrea Trump Groenlanda?

De ce vrea Trump Groenlanda?

publicat: vineri, 16 ianuarie 2026

Dragoș Mateescu, analist la Institutul Diplomatic Român, e invitatul lui Marian Voicu şi ne explică în detaliu de ce vizează preşedintele SUA ...

„Fețele dictatorului”, un documentar reflecție asupra puterii imaginii, la „Dosar România”

Imagine, retuș, propagandă. Cum a fabricat și demontat fotografia adevărul unei epoci. De la fotografiile oficiale de presă până la imaginile ...

TVR difuzează în premieră Gala Premiilor Academiei Europene de Film

Ceremonia de decernare a celor mai importante distincții ale cinematografiei europene de la Berlin va fi transmisă pe TVR1 în direct, sâmbătă, ...

 

#tvr1