loader
Foto

Galerie foto

Războiul s-a încheiat. Bătălia continuă. Premieră „Breaking Fake News” la TVR1

Criza refugiaţilor din Afganistan a făcut subiectul unei ediții în premieră a emisiunii realizate de Marian Voicu la TVR 1. Pe 19 septembrie, de la ora 19.00. | VIDEO

 

Marian Voicu
Breaking Fake News

Dacă în 2020 autorităţile lituaniene înregistrau doar 81 de cazuri de trecere nelegală a frontierei cu Belarus de către emigranţi din Africa, Asia Centrală, Asia de Sud şi Orientul Mijlociu, în ultima lună a acestui an, numărul lor a crescut la câteva mii. Reţinuţi la graniţă, au fost relocaţi în lagăre de corturi pe teritoriul lituanian.

Noi sancţiuni economice din partea Uniunii Europene ar putea viza preşedintele Aleksandr Lukaşenko, pentru permiterea trecerii ilegale a migranţilor din Belarus.

(w882)

„La 20 de ani după atentatele din 11 septembrie, războiul din Afganistan a luat sfârşit. A început însă războiul hibrid dus de Belarus şi aliaţii săi împotriva UE prin instrumentalizarea crizei refugiaţilor. Ce va urma?”, se întreabă jurnalistul TVR Marian Voicu. Am aflat răspunsuri într-o ediţie în premieră a emisiunii „Breaking Fake News” de la TVR 1, duminică, 19 septembrie, de la ora 19.00. Alături de Marian Voicu, în studioul TVR au fost Iulian Fota, dir. gen. al Institutului Diplomatic Român şi Cătălin Gomboş, jurnalist Radio România.

(w882)

(w882)

***

Pe vremuri, liantul social în configurarea comunităţilor şi societăţilor omeneşti îl constituiau miturile. În absenţa lor, apar antimiturile, în locul naraţiunilor - antinaraţiunile, în locul adevărurilor - adevărurile alternative. Cum s-a ajuns la apetenţa colosală pentru ştirile fabricate, mincinoase? „Ceea ce contează astăzi, în epoca post-adevăr, nu mai este informaţia, ci emoţia”, este de părere Marian Voicu. „Ecosistemul informaţional contemporan nu a fost creat pentru a produce dezinformare, însă structura platformelor sociale permite capitalizarea răspunsului emoţional, în defavoarea celui raţional. Mintea noastră a fost dintotdeauna un câmp de luptă pentru diferite forţe sociale, dar niciodată numărul celor care luptă pentru controlul gândurilor şi sentimentelor noastre nu a fost vreodată atât de mare”, mai spune realizatorul „Breaking Fake News”.

15:00 Concert aniversar Alexandra Chira

(II)

Prezentator si producător Iuliana Tudor

Jurnalist Anamaria Voicu

(Reluare)

16:30 TVR 70

Adevăruri despre trecut

*Atenție, se închid ușile!

Printre ideile de dezvoltare a capitalei lansate in perioada interbelica s-a numarat si cea a construirii unei linii de metrou. In Londra se circula prin subteran din 1863; in Budapesta din 1896, ba chiar si la Moscova exista metrou din 1935. Situatia era, insa, potrivnica infaptuirii unei linii de transport subteran in Romania anilor ’30-‘40. A venit si Cel de-al Doilea Razboi Mondial, iar peste aceste proiecte s-a asezat praful.

Bucurestiul nici nu indeplinea in acele vremuri un criteriu de baza pentru pentru construirea unei linii de metrou: dupa primul Razboi Mondial, capitala avea mai putin de 400.000 de locuitori; inaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial se apropia de un milion si de-abia in anii 70, depaseste 2 milioane de locuitori. Abia in acest moment situatia devine critica: „oamenii muncii”-cum erau denumiti cetatenii-nu mai puteau ajunge la timp la serviciu. Se impunea, asadar, dezvoltarea circulatiei subterane.

Ramanea, insa, o alta problema: terenul pe care este amplasat Bucurestiul este destul de nisipos, din cauza apelor care il strabat. Vointa politica a fost, insa, mai puternica si, in 1972 s-a luat decizia ca pe sub cartierele din Bucuresti sa circule metroul.

Nicolae Ceausescu dorea ca metroul sa fie o realizare exclusiv romaneasca; asa ca nu a apelat la cei care realizasera astfel de sisteme de transport in strainatate. Nu a consultat pe nimeni nici la capitolul know-how, si nici pentru a aduce unelte de forat care sa le usureze munca oamenilor.

Primul tronson urma sa lege fabrica de mașini agricole Semanatoarea de platforma industriala Timpuri Noi. Lucrul a inceput in septembrie 1975, iar 4 ani mai tarziu, in noiembrie 1979, bucurestenii puteau urca in vagoane. Desigur, vagoane facute in Romania, la Intreprinderea de Vagoane Arad.

Reteaua de transport subteran a Bucurestiului se dezvolta, la inceput, cu o viteza de aproape 2 kilometri pe an. Pare putin, dar, sa nu uitam, era o premiera in Romania! Muncitorii au capatat experienta si au ajuns repede la un ritm de 4 kilometri pe an. Era incredibil; doar metroul din Ciudad de Mexico inainta mai repede!

In 1989, Bucurestiul avea aproape 60 de kilometri de metrou. Calatoria cu acest mijloc de transport in comun a devenit o obisnuinta, atat pentru bucuresteni, cat si pentru cei care veneau in capitala cu treburi.

Producator Raluca Rogojina

 
„Tezaur folcloric” deschide un nou sezon la TVR 1: o călătorie în inima tradițiilor și a poveștilor din vatra satului românesc

Duminică, 6 septembrie, de la ora 13.00, prima ediție aduce în fața telespectatorilor TVR 1 un moment special prezentat de Ansamblul Folcloric ...

Ediție specială „Universul credinței”, la TVR 1: Sfânta Liturghie ce încheie ITO 2026, în direct de la Catedrala Națională

Joi, 3 septembrie, de la ora 10.00, TVR 1 transmite în direct, în cadrul unei ediții speciale „Universul credinței”, slujba Sfintei Liturghii ce ...

Documentarul „Duminica Limbii Române”, astăzi, la TVR

De Ziua Limbii Române, urmărim un documentar ce prezintă istoria și zbuciumul limbii române în Basarabia, semnat de jurnalistul TVR Moldova ...

 

#tvr1