loader

Familie cu 11 copii, subiect de reportaj TVR în 1974 şi 42 de ani mai târziu

Ce însemna să supravieţuieşti în " epoca de aur" . Despre statul la cozi şi peştele de pe televizor. Despre “descurcăreală”. Din 29 octombrie, seria documentară Adevăruri despre trecut revine cu noi episoade. Sâmbăta, la TVR 1 şi TVR+.

 

Adevăruri despre trecut

Ediţia este disponibilă online pe TVR+.

Din 29 octombrie, seria de documentare Adevăruri despre trecut revine la TVR1cu noi episoade în fiecare sâmbătă, de la 14.30. Despre ce însemna să supravieţuieşti în "epoca de aur", despre ce însemna să rămâi om, deşi trăiai duplicitar. Despre statul la cozi şi despre peştele de pe televizor. Despre “descurcăreală” şi despre a avea carne pe masă, duminica. Despre blestemul repartiţiilor şi despre legătura dintre vânătoare - pasiunea numărul I a lui Nicolae Ceauşescu - şi viaţa sexuală a cuplului Elena-Nicolae. Despre Dacii şi curajul de a divorţa în anii ‘80. Despre toate acestea ne vom aminti sau vom afla în cele 8 episoade ale seriei Adevăruri despre trecut de la TVR 1.

„Vom avea cele mai fierbinţi subiecte ale epocii de aur, o serie de filme cu adevărat… condimentate. Can-can-uri, fiţe, personaje regăsite după 40, 50 de ani de la prima lor apariţie la televiziune”, ne spune Raluca Rogojină, producătoarea seriei Adevăruri despre trecut de la TVR 1.

(w882)

Documentarele vor prezenta oameni care au trăit pe viu toate aceste experienţe sau prin intermediul părinţilor/bunicilor lor. Chiar în primul episod vom cunoaşte familia Jagolea, o familie cu 11 copii, o familie subiect de reportaj TVR în 1974 şi regăsită după 42 de ani de la prima filmare.

Vor mai povesti, în episoadele seriei, despre ce au trăit în epoca de aur: scriitorul Florin Iaru, scriitorul şi Dan C. Mihăilescu, interpreţii Oana Sîrbu, Mirela Fugaru, Mircea Vintilă, actorii Florin Zamfirescu şi Marius Manole, solistul VUNK, Cornel Ilie, solista de muzică populară Maria Cîrneci, scriitoarea Silvia Colfescu etc.

„Este despre tinereţea, adolescenţa şi maturitatea noastră. Sunt imagini care arată tarele anilor ‘60-‘70-‘80, imagini scoase la iveală pentru prima dată de la întâia lor difuzare pe post. Adevăruri despre trecut e despre adevărul vostru! Arhiva TVR a reţinut enorm din ce-am trăit. Încercăm, după 60 de ani, să redăm măcar o parte! Din 29 octombrie la TVR 1, în fiecare sâmbătă, de la 14.30!”, completează producătoarea Raluca Rogojină, care se bazează la reconsituirea epocii şi pe sprijinul consultantului de specialitate Lavinia Betea.

(w882)

Realizatori: Roxana Tarhon, Iulian Foişor, Aura Dobre, Marian Voicu, Ştefania Ţene


Prima ediţie Adevăruri despre trecut: A creşte copii în România înainte şi după ‘89sâmbătă, 29 octombrie, de la 14.30

În prima ediţie aflăm povestea familiei Jagolea. În anul 1974, unul dintre reportajele Televiziunii Române prezenta viaţa lor de zi cu zi: a unei familii din Bucureşti, cu 11 copii (10 fete şi un baiat). Cea mai mică, Geanina, avea pe atunci doar 3 ani. Cel mai mare era băiatul, Emil, de 18 ani. Dincolo de discursul propagandistic, reportajul vorbea despre o familie obişnuită care încerca să supravieţuiască anilor negri ai României comuniste.

(w882)

După 42 de ani de la difuzarea reportajului, o echipă TVR i-a căutat şi i-a găsit pe toţi cei 11 copii ai familiei Jagolea. Cu urmaşi cu tot. Imaginea lor de atunci este pusă faţă în faţă cu cea a adulţilor de astăzi, visele lor din trecut sunt confruntate cu realizările şi eşecurile de acum.

„Povestea familiei Jagolea a continuat să se scrie în toţi aceşti ani. Ca orice poveste, are în ea bucurii şi tristeţi... Ce s-a întâmplat cu cei 11 copii, cum au supravieţuit, cum şi-au trăit dramele şi bucuriile aflăm direct de la ei într-un documentar emoţionant, sâmbătă, 29 octombrie, de la 14.30, la TVR 1. Este o poveste despre a creşte copii, în România. Înainte şi după ‘89”.

Televiziunea Română împlineşte anul acesta şase decenii de la înfiinţare, aniversare ce este marcată printr-o serie de emisiuni şi programe speciale. De-a lungul celor 60 de ani, TVR a fost oglinda fidelă a dezvoltării societăţii noastre, a lansat personalităţi, a creat modele şi a marcat momente care au făcut istorie în România.

 

 

17:00 Miturile comunismului

Anii 80 și datoria externă

Decizia luată de Nicolae Ceaușescu în 1982 de a achita integral datoria României arunca cetățenii într-o gravă criză, cunoscută drept criza anilor ‘80. La mijlocul lunii aprilie 1989, românii au aflat din Scânteia o veste mare: Republica Socialistă România își achitase integral datoria externă. Informația fusese făcută publică de însuși Ceaușescu în cadrul Plenarei Comitetului Central desfășurate la București. Ceaușescu contractase datoria în numele românilor, făurindu-și, pe socoteala lor, planuri fanteziste. În 1978, datoria externă a României era de aproximativ 5 miliarde de dolari. Din cauza creșterii prețului petrolului și al materiilor prime, până în 1982 datoria a ajuns la 11 miliarde dolari. Singur a decis si achitarea ei integrală, aruncând cetățenii în grava criză a anilor ‘80. Privațiunile oamenilor n-au încetat nici după măreața realizare a achitării datoriei. Românii trăiau senzația că țara se afla pe marginea prăpastiei, condusă de un nebun care apasă accelerația. Catastrofa era tot mai aproape.

Vom discuta în platou despre cât a recuperat România din datoriile cu care finanțase alte state în perioada comunistă și despre datoriile pe care le are de plătit România în prezent.

Invitat Iancu Guda-analist financiar

Producător Raluca Rogojină

18:00 Teleenciclopedia

*ARMATA ROMANTICILOR. EPOCA EMANCIPĂRII (1855-1871) (ep. 16)

La Salonul din 1863 sunt respinse peste 3.000 dintre cele 5.000 de lucrări înscrise. După protestul artiștilor, Napoleon al III-lea consideră că juriul a fost prea intransigent și decide deschiderea Salonului Refuzaților-expoziție paralelă organizată la Palatul Industriei. Deşi Manet se așteaptă ca Dejun pe iarbă să „facă valuri”, criticii „desființează” lucrarea. „Această femeie goală, însoțită de doi bărbați îmbrăcați și care privește cu îndrăzneală publicul, e un scandal !” Burghezii au gusturi conservatoare și, surprinși de „avalanșa” de modernitate etalată în salon, ridiculizează picturile. În schimb, Gustave Courbet nu mai trebuie să lupte pentru consacrare. Este împlinit artistic și financiar, iar publicul se înghesuie să îi admire opera. Pentru a-și demonstra statutul, începe-concomitent cu pregătirile pentru Expoziția Universală din 1867-construirea propriului pavilion, în sensul giratoriu din apropierea podului Alma.

*ISTORIA CAPITALISMULUI AMERICAN. PARADISUL MILIONARILOR (ep. 3)

J.P. Morgan cumpără oțelăriile și fabricile amicului Andrew Carnegie, pe care le „asamblează” cu alte companii și creează U.S. Steel -o concentrare a capitalului fără precedent. Bursa de pe Wall Street o evaluează la un miliard și jumătate de dolari-peste 37 de miliarde astăzi. Consorțiul include 213 fabrici și 41 de mine. Cei 170.000 de muncitori produc 70% din oțelul american, iar Morgan țintește monopolul absolut. Exact cum intuise Andrew Carnegie, datorită oțelului, Manhattan se reinventează pe verticală.

*HENRY FORD. INVENTATORUL SECOLULUI AMERICAN (ep.3) Pentru zeci de mii de imigranţi sosiţi în Statele Unite în primul sfert al secolului trecut, orizontul se opreşte la porţile uzinelor Ford. În 1914, două treimi dintre muncitorii din Highland Park sunt ucraineni, lituanieni, polonezi, români, greci. Deseori, singurele cuvinte în limba engleză recunoscute de venetici sunt ale maiştrilor care ordonă: mai repede, mai repede ! Munca pe linia de asamblare creşte semnificativ productivitatea, dar epuizează oamenii, care încep să plece pe capete. În 1913, sunt angajaţi 53.000 muncitori pentru 14.000 de locuri de muncă. Un an mai târziu, Ford schimbă regulile jocului. Astfel, la 5 ianuarie 1914, face un anunţ extraordinar: ziua de muncă va fi plătită cu 5 dolari !-dublul salariului mediu de atunci. Dimineaţa următoare, o mare de oameni se înghesuie la porţile complexului Highland Park.

* VIEŢUITOARE BIZARE (ep.2)

În aprilie începe sezonul împerecherii pentru păianjenii-lup, din grupul Lycosidaelor, una dintre arahnidele cele mai răspândite în Franța. Femela nu depune ouăle într-un cuib, ci ţese în jurul acestora un cocon pe care îl atașează de abdomen. Însă trebuie să fie cu băgare de seamă, pentru că, din cauza terenului accidentat sau a mișcărilor bruște, prețiosul „bagaj” se poate desprinde. Dacă mama nu îl recuperează la timp, puii mor. Profesoara Marie Trabalon a remarcat ceva uimitor la femelele de păianjen studiate : dacă îşi pierd coconul, încep să-l caute ore, chiar zile întregi, dovedind că își „amintesc” ce trebuie să facă. Odată ce l-a găsit, mama îl verifică imediat cu gura și abdomenul, apoi îl refixează de corp. Instrumentul prin care ea „comunică” cu puii este chiar firul de mătase „tors”-mai exact, compoziția lui chimică, unică.

Producător: Oana Haşegan

AUDIENŢA GENERALA (AG)

 
EVENIMENT ESTIVAL - Taberele ARC – Acolo unde începe ACASĂ

Pentru mii de copii români din diaspora și din comunitățile istorice, vara înseamnă, înainte de toate, o reîntâlnire cu România.

Din 4 august, de la 17.35, fanii serialelor coreene sunt așteptați de luni până vineri  la TVR 1 cu serialul de aventuri "Iljimae, hoţul fantomă".

„E cool să fii cult!”, în curând la TVR 1 și TVR 2

Un spectacol în care muzica simfonică, tehnologia și energia noii generații se întâlnesc într-o producție de mari dimensiuni va ajunge în curând ...

 

#tvr1