loader
Foto

Galerie foto

Universul credinței: Sfântul Mucenic Trifon, ocrotitorul Bisericii Cărămidarii de Jos

Duminică, 2 februarie, urmăriţi la "Universul credinţei" reportajul realizat de Ileana Gaiță despre Biserica monument istoric Cărămidarii de Jos și despre principalul ei ocrotitor, Sf. mucenic Trifon, cinstit in biserica ortodoxă pe 1 februarie. Imaginea este semnată de Andrei Coruț.    

 

Andrei - Victor Dochia
Universul credinţei

În România sunt puține biserici care îl au ca ocrotitor pe Sf Mucenic Trifon. Una dintre ele este Cărămidarii de Jos din București, atestată documentar de la anul 1868 și unde se află părticele din moaștele acestui sfânt doctor fără de arginți, ocrotitor al țarinilor, viilor, livezilor și grădinilor.

(w882) Universul

Situată pe malul drept al râului Dâmbovița, din București Mahalaua Cărămidarilor se întindea de la Podul Vechi, astăzi Timpuri noi si până la ieşirea din oraş a Dâmboviței. Zona era cunoscută mai ales pentru faptul că locuitorii ei s-au ocupat, în decursul a câteva secole, cu fabricarea cărămizilor pentru construcția caselor și a palatelor din București. Astăzi, în locul vechii mahalale s-a ridicat cartierul Tineretului, iar singura care mai amintește de trecut este biserica Cărămidarii de Jos.

(w882) Universul

În timpul regimului comunist, Biserica Cărămidarii de jos a fost salvată de la demolare de un enoriaș care era arhitectul șef al capitalei și care, pe macheta care reprezenta modul în care urmau să fie construite blocurile, a înlocuit biserica cu un bloc fictiv, astfel încât lăcașul de cult a rămas ascuns între blocuri.

(w882) Universul

Biserica Cărămidarii de jos are hramurile Sf Mare Mucenic Gheorghe, Sf Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir și Sf Mucenic Trifon, cinstit în biserica ortodoxă la 1 februarie.

(w882) Universul

(w882) Universul

Sf. Mucenic Trifon a trăit în secolul al III-lea, în Capsada, Asia Mică, și încă de copil a fost binecuvântat de Dumnezeu cu darul izgonirii demonilor și al vindecării bolilor, tămăduind-o pe fiica împăratului Gordian, la numai 17 ani. Rugăciunile sale au salvat comunitatea de invazia lăcustelor și au adus multe suflete rătăcite pe calea cea dreaptă, a mântuitorului Hristos.

(w882) Universul

Pentru că nu a vrut să se lepede de credința în mântuitorul Hristos, Sfântul Mucenic Trifon a fost supus la multe chinuri, în timpul prigoanei creștinilor, ordonate de împăratul roman Decius. Sfântul a primit moarte mucenicească, prin tăierea capului, în anul 250.

(w882) Universul

(w882) Universul

(w882) Universul

Pentru a-și arăta dragostea și recunoștința față de ocrotitorul lor spiritual, dar și pentru a lăsa un semn al trecerii lor prin timp, credincioșii Parohiei Cărămidarii de jos au strâns bani și au contribuit la pictarea sfântului Mucenic Trifon în Catedrala Mânturii Neamului, din București.

Realizator Ileana Gaiță

Producător Andrei-Victor Dochia

Duminică, 2 februarie, de la ora 7:00, urmăriţi emisiunea ”Universul credinței”, pe TVR 1.

22:00 Grădina de sticlă

Teatru *, după Tatiana Ţibuleac PREMIERĂ

Regia Petru Hadârcă,

Producător Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Chișinău

Romanul Grădina de sticlă de Tatiana Țîbuleac m-a răscolit profund și m-a scos din starea de confort interior. M-a făcut să văd lumea dintr-o altă perspectivă, din câteva ipostaze diferite: am simțit amarul din gura unui copil orfan, spaimele unei femei legate de feminitatea sa, golul din sufletul unui om în căutarea disperată de repere identitare. Această confesiune, care ba izbucnește cu furie și cruzime, ba trece în meditație lirică, ba taie meticulos firul în patru sau mușcă ironic, te face să te întrebi prin ce minune un copil abandonat și neiubit, violat în anii adolescenței, ajunge să fie un om bun care să iubească și să ofere iubire?

Luată de la orfelinat, numită Lastocika, crescută de o rusoaică într-un Chișinău dominat de limba rusă, în care curtea era legiune, orfana crește în căutare de iubire, de înțelegere, de repere cu care s-ar putea identifica. Limba maternă, limba română o ține înrădăcinată în albia cultural-identitară și îi deschide calea sper conexiunea cu lumea liberă. Sunt sigur că destinul personajului Lastocika-Rândunică e despre mulți dintre noi și nu mă pot desprinde de gândul că la scară largă e despre Basarabia-Moldova Țara de Jos.
Spectacolul nu oferă răspunsuri, cum nici cartea nu o face. Și sperăm că, la fel ca romanul, spectacolul nostru va genera conexiuni empatice și va provoca la meditație.(regizorul Petru Hadârcă)

1:00 Telejurnal

* Sport* Meteo. Prezintă Eugen Rusu

 
Arad, între medieval și retro – duminică, la „Exclusiv în România”

Istorie, tehnologie, cultură. Vizităm, alături de Cristi Tabără, Cristina Şoloc şi întreaga echipă a emisiunii, Muzeul Retro IT din Arad, Muzeul ...

110 ani de relaţii diplomatice România – Suedia. Ediţie nouă „Ora Regelui”, la TVR 1

„România, o țară nici prea mică, nici prea mare, dar importantă în regiune”. O realitate recunoscută în prezentul continentului european, ...

De ce eșuează reformele în România? Sâmbătă, la „Breaking Fake News”

În aceeaşi ediţie, despre poluarea Nistrului, strâmtoarea Ormuz sau bursa americană. Pe 28 martie, de la ora 17.00, Marian Voicu ne aşteaptă cu o ...

 

#tvr1