loader

Teleenciclopedia: De la Castelul din Balcic la Civilizaţia Anasazi

Sâmbătă, 30 iulie, la TVR 1 şi pe TVR+, de la ora 18:50, Teleenciclopedia ne-a adus noi subiecte de istorie,  arhitectură şi geografie.

 

Teleenciclopedia

Ediția este disponibilă online pe TVR+ timp de șapte zile de la difuzare.

Maria, o regină cu stil - Palatul regal de la Balcic

În 1924, Regina Maria vizita Balcicul pentru a doua oară, la insistenţele pictorului Alexandru Satmari. Acesta cunoştea bine zona deoarece era vizitată de mulţi pictori importanţi, în acea perioadă.

Un an mai târziu începea construcţia domeniului de la Balcic, Regina îndrăgostindu-se pur şi simplu de oraş. Arhitecţii Augustino şi Amerigo, din Italia, împreună cu decoratorul de grădini Jules Jany din Elveţia, au terminat construcţia în anul 1936.

Castelul, numit şi „Cuibul Liniştit” („Quiet Nest” sau „Tenha Juvah” în limba turcă), este de fapt o vilă cu pereţi albi şi acoperişuri cu ţiglă roşie.

Interiorul Castelului este extrem de modest. Pereţii sunt văruiţi în alb, încăperile au uşi masive din lemn sculptat, păstrate din perioada reginei. În încăperile acestuia vedeţi dulapuri pictate, oglinzi, scaune şi un şemineu. Baia de marmură, cu cada îngropată în piatră, cu chiuveta şi măsuţa de toaletă s-au păstrat intact.

Grădina din jurul Castelului nu este un simplu staţiu ci un adevarat domeniu, întins pe un deal. Parcul, amenajat la comanda Reginei de către specialişti, a fost transformat într-o grădină botanică.

TVR 1 vă invită la o călătorie în timp şi spaţiu, alături de Teleenciclopedia, pentru a afla povestea Castelului din Balcic.

Lumi acvatice

În această ediţie, vă prezentăm heteropterele, larvelele muştelor Simuliidae, melcii marini, zooplanctonul, fitoplanctonul şi păianjenii Argyroneta aquatica.

Ţara Galilor

În vestul ţinutului dunele adăpostesc şopârlele de câmp. Mai spre nord, în estuarul Mawddach, dar şi la Cors Fochno întâlnim „făpturi minunate”, majoritatea păsări „imigrate” din Europa.

În râurile din preajmă, îşi fac aparţia vidrele, iar la Aberystwyth, aproximativ 30 de mii de grauri oferă minunate „spectacole aeriene”, în miezul iernii.

Civilizaţia Anasazi

Acum o mie de ani, pe tărâmul Patru Colţuri - numit astfel deoarece se afla la intersecția statelor americane Arizona, Utah, Colorado, şi New Mexico - trăiau indienii anasazi.

Anasazi sunt consideraţi strămoşii indienilor Pueblo. Perioada de maximă înflorire a acestei civilizaţii se întinde între anii 200-1300 d.Hr., însă apariţia acestei culturi datează cu cel puţin câteva secole înaintea erei noastre.

Sanatoriile puilor

Matty Van Eck, directoarea Lory Park Zoo din Africa de Sud, află că „protejata” sa, puma Wonky Tonk, suferă de paralizie cerebrală. Boala este incurabilă, dar nu fatală - ceea ce înseamnă că suferinda va avea nevoie de îngrijiri speciale toată viaţa.

***

Din 1965, când a fost lansată de Octavian Paler la Televiziunea Română, Teleenciclopedia a „luminat" perioada comunistă pentru mulţi români. Astăzi, încă mai trezeşte melancolia în oamenii care au crescut cu ea, iar pentru cei mici reprezintă o oază de educaţie, păstrându-şi formatul şi rolul, prezentând documentare cu subiecte diverse: natură, tehnologie, artă, sănătate etc.

Redactor: Oana Haşegan

O emisiune de Cornelia Rădulescu

***

Ediţiile emisiunii Teleenciclopedia sunt disponibile pe portalul TVR+ timp de şapte zile de la difuzare.

21:00 Campionatul European de Natatie

* Sarituri platformă * Masculin

* Rezumate

ACEST PROGRAM ARE DREPTURI DE DIFUZARE ONAIR SI ONLINE NUMAI PE TERITORIUL ROMANIEI

Producător Valentina Stelescu

21:45 TVR 70-Teatru

* APUS DE SOARE de Barbu Stefanescu Delavrancea (1968)

Preluare de la Teatrul Național Ion Luca Caragiale din București

Regia Sică Alexandrescu

„Apus de soare este o capodoperă a dramaturgiei poetice şi oratorice şi nu mai puţin o dramă de observaţie a tipicului, singura din literatura noastră în care toate aceste aspecte se unesc armonic." (Istoria literaturii române de la origini până în prezent, George Călinescu)

Distribuție:

ȘTEFAN GAVRILOAIA-ALT CURTEAN
IOANA BULCĂ-ANCUȚA
LIVIU CRĂCIUN-BOGDAN/HATMANUL ARBORE
GEORGE CALBOREANU JR-BOGDAN/VORNICUL JURJ
AURORA ROMAN-BĂLAȘA
ADELA MĂRCULESCU-BĂLAȘA/REVECA
ALEXANDRU DEMETRIAD-BĂTRÂNUL HRĂMAN
ION HENTER-BĂTRÂNUL ȘTEFUL
CONSTANTIN RAUȚCHI-CLUCERUL HRÂNCOVICI
NICOLAE BĂLĂNESCU-CLUCERUL MOGHILĂ
CARMEN STĂNESCU-REVECA
ELVIRA GODEANU-DOAMNA MARIA
MARIA VOLUNTARU-DOCHIA
MARCEL ENESCU-DOCTORUL IERONIMO
ALFRED DEMETRIU-DOCTORUL KLINGENSPORN
MIHAI FOTINO-DOCTORUL ȘMIL
SANDA MARIA ULMENI-DOMNICA
MITZURA ARGHEZI-FIRA
EMANOIL PETRUȚ-HATMANUL ARBORE
CATIȚA ISPAS BERCEANU-HERA
DRAGA OLTEANU MATEI-ILEANA
EUGENIA DRAGOMIRESCU-ILINCA
VIORICA PETRESCU-IRINA/JOIȚA
SIMONA BONDOC-IRINA
ȘERBAN IAMANDI-JITNICERUL STAVĂR
VALERIA NACI-LISANDRA
GHEORGHE BULIGA-LOGOFĂTUL TĂUT
VALERIA SECIU-NEAGA
ILINCA TOMOROVEANU-OANA
DIDONA POPESCU-OLEANCA
MATEI ALEXANDRU-PAHARNICUL ULEA
GHEORGHE COZORICI-PETRU RAREȘ
NICOLAE BRANCOMIR-POSTELNICUL TOADER
MARIAN HUDAC-PÂRCĂLABUL ALEXA
MIRCEA COJAN-PÂRCĂLABUL COSTEA
VICTOR MOLDOVAN-PÂRCĂLABUL DRAGOȘ
ALEXANDRU HAȘNAȘ-PÂRCĂLABUL GRUMAZĂ
MARIN NEGREA-PÂRCĂLABUL NEGRILĂ
CONSTANTIN GIURA-PÂRCĂLABUL ȘANDRU
EMIL LIPTAC-STOLNICUL DRĂGAN
ALEXANDRA POLIZU-STĂNIȘOARA
BOGDAN MUȘATESCU-UN CURTEAN
GRIGORE NAGACEVSCHI-UN PIETRAR
GHEORGHE SÂRBU-VAMEȘUL CHIRACOLA
GHEORGHE CALBOREANU-ȘTEFAN CEL MARE
RODICA POPESCU BITĂNESCU-ȚUGULEA MOGHILĂ
NICOLAE PEREANU-VORNICUL JURJ

Echipa artistică:

decor și costume Mircea Marosin,

muzica Paul Urmuzescu,

mișcare scenică Angello Pellegrini

Echipa tehnică:

asistent regie Victor Moldovan

„Dar în orice ipostază, în oricare din faţetele acestei personalităţi, Calboreanu ne comunică, limpede şi profund totodată, integritatea şi nobleţea umană a voievodului. Este una dintre cele mai importante realizări interpretative din cariera actorului (dacă nu cea mai importantă) şi măiestria mijloacelor sale sce nice a căpătat o strălucire şi o consistenţă unică. Încruntarea unei priviri se destramă în căldura şi bunătatea discuţiilor „casnice”; de la netezimea hotărîrilor dornice de dreptate, trece la izbucnirile patetice, furibunde împotriva celor ce uită de ţară.

G. Calboreanu are arta (şi ştiinţa) crescendoului, care nu devine scop în sine, nu-şi pierde nici un moment punctul de plecare, nu-şi rupe rădăcinile, şi de aceea traiectoria rolului se conturează aproape palpabil, cu o mare intensitate emoţională.” Ion Cazaban, Teatrul nr 11, 1967

(Reluare)
 
Pe 15 august, sărbătorim la TVR 1 cu „Măriile Cântecului Românesc”

De Sfânta Maria Mare, TVR 1 difuzează un concert extraordinar cu cele mai cunoscute şi iubite Mării din muzica populară a românilor. Gazda ...

David Popovici atacă o performanţă istorică la Europene. În direct şi în exclusivitate la TVR

Televiziunea Română transmite ediţia centenară a Campionatelor Europene de Nataţie. TVR Sport şi TVR 1 difuzează competiţia în perioada ...

„Frații Jderi”, superproducția inspirată din opera lui Mihail Sadoveanu, la TVR 1

Duminică, 9 august, de la ora 16.00, TVR 1 îi invită pe telespectatori la o incursiune în Moldova lui Ștefan cel Mare, prin filmul „Frații ...

 

#tvr1